Din aceeasi categorie
|
Pe urmele Bibliei - Capernaum 1.680 vizite - 0 comentarii adaugat de luca |
||||||||||||||||||
|
Sfantul Francisc din Assisi 1.607 vizite - 0 comentarii adaugat de matei |
||||||||||||||||||
|
Sidonia Dragusanu,Fiica de generaleasa, nevasta de poet 1.169 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Micul Print-Antoine de Saint-Exupery 3.326 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Hora Unirii - 24 Ianuarie 1859 2.258 vizite - 0 comentarii adaugat de Alexandra |
||||||||||||||||||
|
Victor Hugo si Mizerabilii 1.215 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Despre cei nestiuti 1.220 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Memorialul Durerii - Ion Ioanid 1.427 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Andrei Plesu despre intalnirea cu samburele dezordinii 2.299 vizite - 0 comentarii adaugat de sirena |
||||||||||||||||||
|
Petre Tutea-Citate 1.777 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Educatie
Gellu Naum - Orbirea voluntara
| Adaugat de sirena | 19.11.2012 |  Adauga
la favorite |
2.376 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteGellu Naum - Orbirea voluntara (Voluntary blindness)
Cast: Gellu Naum, Lygia Naum, Andrei Serban, David Esrig, Gheorghe Dinica, Marin Morrau, Oskar Pastior, Herta Muller, Ernest Wichner, Simona Popescu, Dan Stanciu, Ada Milea, Alex Leo Serban, Ion Pop, Sasha Vlad, Sebastian Reichmann, Razvan Exarhu, Iulia Blaga, Ioana Parvulescu, Gheorghe Rasovszky, Stefan Niculescu.
Gellu Naum (n. 1 august 1915, Bucuresti — d. 29 septembrie 2001, Bucuresti) a fost un poet, prozator si dramaturg roman, considerat cel mai important reprezentant roman al curentului suprarealist si unul dintre ultimii mari reprezentanti ai acestuia pe plan european.
S-a nascut la 1 august 1915 in Bucuresti; a fost fiul poetului Andrei Naum, cazut in luptele de la Marasesti.
In 1926 intra la liceul "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti, unde incepe sa scrie versuri in urma unui pariu. Debuteaza cu doua poezii publicate in revista Cuvantul.
Intre 1933 si 1937, Gellu Naum urmeaza cursurile Universitatii din Bucuresti, studiind filosofia. La 27 decembrie 1935, studentul Naum din anul III a fost perchezitionat si arestat pentru ca a fost surprins scriind "parole cu caracter subversiv" pe zidurile caselor din strazile Dr. Sergiu, Dr. Felix si Bd. Cuza.[1]
La indemnul prietenului sau, pictorul Victor Brauner, Gellu pleaca in 1938 la Paris, unde isi continua studiile de filozofie la Sorbonna, pregatind o teza de doctorat despre Pierre Abelard (teolog si filozof scolastic francez). La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de Andre Breton.
Intors in tara in 1939, va fi mobilizat si trimis pe frontul de Rasarit.
In 1941 se constituie grupul suprarealist roman (alcatuit din Gellu Naum, Gherasim Luca, Dolfi Trost, Virgil Teodorescu si Paul Paun), a carui activitate deosebit de intensa intre anii 1945 si 1947 il va face pe Andre Breton sa afirme: "Centrul lumii (suprarealiste) s-a mutat la Bucuresti".
Dupa 1947, in conditiile impunerii Realismului socialist ca unica forma permisa de exprimare in literatura, grupul se destrama. In 1948 si 1949, Gellu Naum scrie poemul cu tenta filozofica si ezoterica Calea searpelui, experienta care ii va marca definitiv stilul. In anii '50 si '60, publica mai multe carti de literatura pentru copii (precum mult apreciata Carte cu Apolodor), dar si de literatura proletcultista (precum volumul Soarele calm sau "romanul pentru tineret" Tabara din munti), acestea din urma nefiind prezente in majoritatea bibliografiilor oficiale. Cu toate acestea, Gellu Naum a continuat sa scrie, pe ascuns, poeme suprarealiste (de exemplu, poemul din 1958 Heraclit). In aceasta perioada, el traieste mai mult din traducerile autorilor Rene Char, Denis Diderot, Samuel Beckett, Stendhal, Franz Kafka, Julien Gracq etc.
Odata cu perioada destinderii regimului, incepe sa publice poeziile de sertar in 1968, cu volumul Athanor. Cu acest volum si cu urmatoarele (Copacul-animal, Tatal meu obosit etc.), Gellu Naum reuseste sa starneasca unele reactii printre critici, dar incepe sa fie recunoscut ca un scriitor important abia dupa publicarea romanului Zenobia (1985). In numai cativa ani, apar numeroase editii traduse din poemele lui Gellu Naum. De asemenea, el este invitat sa tina lecturi publice in Germania, Franta, Olanda si Elvetia.
Opera sa este tradusa in principalele limbi internationale, fiind incununata cu premii importante (Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Romania pentru intreaga activitate literara, 1986; Premiul european de poezie, Munster, 1999; The American Romanian Academy Arts Award, 2002 s.a.).
Ca si Andre Breton, Gellu Naum a ramas pana la sfarsitul vietii credincios modului suprarealist de a trai si de a scrie poezia, ceea ce dovedeste ca pentru el alegerea suprarealismului nu a fost o optiune conjuncturala, ci expresia celei mai autentice afirmari de sine.
Opera:
Poezii
Libertatea de a dormi pe o frunte, Tipografia Steaua Artei, Bucuresti, 1937 (cu un desen de Victor Brauner; tiraj de 96 de exemplare)
Vasco de Gama, Institutul de Arte Grafice "Rotativa", Bucuresti, 1940 (cu un desen de Jacques Herold; tiraj de 150 de exemplare pe hartie velina)
Culoarul somnului, Bucuresti, 1944 (cu un portret de Victor Brauner)
Poem despre tineretea noastra, Editura S.N., Bucuresti, 1960 (ilustratii de Jules Perahim)
Soarele calm, Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1961 (coperta si ilustratii de Jules Perahim)
Athanor, Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1968
Poeme alese, Editura Albatros, Bucuresti, 1970 (cu un portret de Victor Brauner)
Copacul-animal, Editura Eminescu, Bucuresti, 1971
Tatal meu obosit. Pohem, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1972
Poeme alese, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1974
Descrierea turnului, Editura Albatros, Bucuresti, 1975 (in acelasi an, o editie completa, in afara de comert a fost tiparita la Editura Litera)
Partea cealalta, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1980
Malul albastru, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1990
Fata si suprafata urmat de Malul albastru. Poeme (1989-1993), Editura Litera, Bucuresti, 1994
Focul negru, Editura Eminescu, Bucuresti, 1995
Sora fantana, Editura Eminescu, Bucuresti, 1995
Copacul-animal urmat de Avantajul vertebrelor, Colectia Avangarda, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000
Ascet la baraca de tir, Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 2000 (postfata de Ioana Parvulescu)
Calea searpelui, Editura Paralela 45, Pitesti, 2002 (postum; editie ingrijita si prefatata de Simona Popescu)
Despre identic si felurit. Antologie, Editura Polirom, Bucuresti, 2004 (postum; prefata si nota de Simona Popescu)
Exactitatea umbrei, Editura Paralela 45, Pitesti, 2010 (postum, seria Premiul Eminescu)
Varsta semnului. 52 de poeme alese si rostite de Gellu Naum, Editura Casa Radio, Bucuresti, 2011 (postum; cu o prezentare de Simona Popescu si un documentar radiofonic de Anca Mateescu)
Opere I. Poezii, Editura Polirom, Bucuresti, 2011
Proza si eseu:
L'image presente a l'esprit (Imaginea prezenta in minte), Paris, 1939 (in exemplar unic)
Medium, Tipografia Editura Moderna, Bucuresti, 1945 (cu sase reproduceri fotografice)
Critica mizeriei, in colaborare cu Paul Paun si Virgil Teodorescu, Colectia suprarealista, Bucuresti, 1945
Teribilul interzis, Atelierele Tipografiei "I.C. Vacarescu", Colectia suprarealista, Bucuresti, 1945 (cu un frontispiciu de Paul Paun; tiraj de 300 de exemplare numarate pe hartie velina)
Spectrul longevitatii. 122 de cadavre, in colaborare cu Virgil Teodorescu, Colectia suprarealista, 1946
Castelul orbilor, Atelierele Tipografiei "Bucovina", Colectia suprarealista, Bucuresti, 1946 (tiraj de 300 de exemplare, dintre care 100 exemplare numarate pe hartie velina)
L’Infra-Noir (Infranegrul), in colaborare cu Gherasim Luca, Paul Paun, Virgil Teodorescu si Dolfi Trost, Colectia suprarealista, Bucuresti, 1947
Eloge de Malombre. Cerne de l'amour absolu (Elogiul Malombrei), in colaborare cu Gherasim Luca, Paul Paun, Virgil Teodorescu si Dolfi Trost, Colectia Infra-Noir, 1947
Filonul, Editura Tineretului, Bucuresti, 1952
Tabara din munti, Editura Tineretului a C.C. al U.T.M., Bucuresti, 1953
Poetizati, poetizati..., Editura Eminescu, Bucuresti, 1970
Zenobia, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1985, 1991, 2003
Intrebatorul, Editura Eminescu, Bucuresti, 1996, 1999
Despre interior-exterior. Gellu Naum in dialog cu Sanda Rosescu, Editura Paralela 45, Pitesti, 2003 (postum)
Opere II. Proza, Polirom, 2012
Teatru
Insula. Ceasornicaria Taus. Poate Eleonora, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1979
Exact in acelasi timp. Teatru, Editura Palimpsest, Bucuresti, 2003 (postum; editie ingrijita si prefatata de Ion Cocora) da da'
[modificare] Literatura pentru copii
Asa-i Sanda, Bucuresti, 1956
Kicsi Sari, Bucuresti, 1956
Cel mai mare Gulliver, Bucuresti, 1958
Cartea cu Apolodor, Bucuresti, 1959 (desene de Jules Perahim)
Das Buch von Apolodor (Cartea lui Apolodor), Editura Tineretului, Bucuresti, 1963 (tradusa in germana de Franz Johannes Bulhardt)
A doua carte cu Apolodor, Bucuresti, 1964
Cartea cu Apolodor, Editura Ion Creanga, Bucuresti, 1975
Cartile cu Apolodor, Editura Ion Creanga, Bucuresti, 1979
Amedeu, cel mai cumsecade leu, poezii, Editura Ion Creanga, Bucuresti, 1988 (desene de N. Nobilescu)
Apolodor, un mic pinguin calator, poezii, Editura Ion Creanga, Bucuresti, 1988 (desene de N. Nobilescu)
SURSA:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gellu_Naum
Cast: Gellu Naum, Lygia Naum, Andrei Serban, David Esrig, Gheorghe Dinica, Marin Morrau, Oskar Pastior, Herta Muller, Ernest Wichner, Simona Popescu, Dan Stanciu, Ada Milea, Alex Leo Serban, Ion Pop, Sasha Vlad, Sebastian Reichmann, Razvan Exarhu, Iulia Blaga, Ioana Parvulescu, Gheorghe Rasovszky, Stefan Niculescu.
Gellu Naum (n. 1 august 1915, Bucuresti — d. 29 septembrie 2001, Bucuresti) a fost un poet, prozator si dramaturg roman, considerat cel mai important reprezentant roman al curentului suprarealist si unul dintre ultimii mari reprezentanti ai acestuia pe plan european.
S-a nascut la 1 august 1915 in Bucuresti; a fost fiul poetului Andrei Naum, cazut in luptele de la Marasesti.
In 1926 intra la liceul "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti, unde incepe sa scrie versuri in urma unui pariu. Debuteaza cu doua poezii publicate in revista Cuvantul.
Intre 1933 si 1937, Gellu Naum urmeaza cursurile Universitatii din Bucuresti, studiind filosofia. La 27 decembrie 1935, studentul Naum din anul III a fost perchezitionat si arestat pentru ca a fost surprins scriind "parole cu caracter subversiv" pe zidurile caselor din strazile Dr. Sergiu, Dr. Felix si Bd. Cuza.[1]
La indemnul prietenului sau, pictorul Victor Brauner, Gellu pleaca in 1938 la Paris, unde isi continua studiile de filozofie la Sorbonna, pregatind o teza de doctorat despre Pierre Abelard (teolog si filozof scolastic francez). La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de Andre Breton.
Intors in tara in 1939, va fi mobilizat si trimis pe frontul de Rasarit.
In 1941 se constituie grupul suprarealist roman (alcatuit din Gellu Naum, Gherasim Luca, Dolfi Trost, Virgil Teodorescu si Paul Paun), a carui activitate deosebit de intensa intre anii 1945 si 1947 il va face pe Andre Breton sa afirme: "Centrul lumii (suprarealiste) s-a mutat la Bucuresti".
Dupa 1947, in conditiile impunerii Realismului socialist ca unica forma permisa de exprimare in literatura, grupul se destrama. In 1948 si 1949, Gellu Naum scrie poemul cu tenta filozofica si ezoterica Calea searpelui, experienta care ii va marca definitiv stilul. In anii '50 si '60, publica mai multe carti de literatura pentru copii (precum mult apreciata Carte cu Apolodor), dar si de literatura proletcultista (precum volumul Soarele calm sau "romanul pentru tineret" Tabara din munti), acestea din urma nefiind prezente in majoritatea bibliografiilor oficiale. Cu toate acestea, Gellu Naum a continuat sa scrie, pe ascuns, poeme suprarealiste (de exemplu, poemul din 1958 Heraclit). In aceasta perioada, el traieste mai mult din traducerile autorilor Rene Char, Denis Diderot, Samuel Beckett, Stendhal, Franz Kafka, Julien Gracq etc.
Odata cu perioada destinderii regimului, incepe sa publice poeziile de sertar in 1968, cu volumul Athanor. Cu acest volum si cu urmatoarele (Copacul-animal, Tatal meu obosit etc.), Gellu Naum reuseste sa starneasca unele reactii printre critici, dar incepe sa fie recunoscut ca un scriitor important abia dupa publicarea romanului Zenobia (1985). In numai cativa ani, apar numeroase editii traduse din poemele lui Gellu Naum. De asemenea, el este invitat sa tina lecturi publice in Germania, Franta, Olanda si Elvetia.
Opera sa este tradusa in principalele limbi internationale, fiind incununata cu premii importante (Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Romania pentru intreaga activitate literara, 1986; Premiul european de poezie, Munster, 1999; The American Romanian Academy Arts Award, 2002 s.a.).
Ca si Andre Breton, Gellu Naum a ramas pana la sfarsitul vietii credincios modului suprarealist de a trai si de a scrie poezia, ceea ce dovedeste ca pentru el alegerea suprarealismului nu a fost o optiune conjuncturala, ci expresia celei mai autentice afirmari de sine.
Opera:
Poezii
Libertatea de a dormi pe o frunte, Tipografia Steaua Artei, Bucuresti, 1937 (cu un desen de Victor Brauner; tiraj de 96 de exemplare)
Vasco de Gama, Institutul de Arte Grafice "Rotativa", Bucuresti, 1940 (cu un desen de Jacques Herold; tiraj de 150 de exemplare pe hartie velina)
Culoarul somnului, Bucuresti, 1944 (cu un portret de Victor Brauner)
Poem despre tineretea noastra, Editura S.N., Bucuresti, 1960 (ilustratii de Jules Perahim)
Soarele calm, Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1961 (coperta si ilustratii de Jules Perahim)
Athanor, Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1968
Poeme alese, Editura Albatros, Bucuresti, 1970 (cu un portret de Victor Brauner)
Copacul-animal, Editura Eminescu, Bucuresti, 1971
Tatal meu obosit. Pohem, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1972
Poeme alese, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1974
Descrierea turnului, Editura Albatros, Bucuresti, 1975 (in acelasi an, o editie completa, in afara de comert a fost tiparita la Editura Litera)
Partea cealalta, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1980
Malul albastru, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1990
Fata si suprafata urmat de Malul albastru. Poeme (1989-1993), Editura Litera, Bucuresti, 1994
Focul negru, Editura Eminescu, Bucuresti, 1995
Sora fantana, Editura Eminescu, Bucuresti, 1995
Copacul-animal urmat de Avantajul vertebrelor, Colectia Avangarda, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000
Ascet la baraca de tir, Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 2000 (postfata de Ioana Parvulescu)
Calea searpelui, Editura Paralela 45, Pitesti, 2002 (postum; editie ingrijita si prefatata de Simona Popescu)
Despre identic si felurit. Antologie, Editura Polirom, Bucuresti, 2004 (postum; prefata si nota de Simona Popescu)
Exactitatea umbrei, Editura Paralela 45, Pitesti, 2010 (postum, seria Premiul Eminescu)
Varsta semnului. 52 de poeme alese si rostite de Gellu Naum, Editura Casa Radio, Bucuresti, 2011 (postum; cu o prezentare de Simona Popescu si un documentar radiofonic de Anca Mateescu)
Opere I. Poezii, Editura Polirom, Bucuresti, 2011
Proza si eseu:
L'image presente a l'esprit (Imaginea prezenta in minte), Paris, 1939 (in exemplar unic)
Medium, Tipografia Editura Moderna, Bucuresti, 1945 (cu sase reproduceri fotografice)
Critica mizeriei, in colaborare cu Paul Paun si Virgil Teodorescu, Colectia suprarealista, Bucuresti, 1945
Teribilul interzis, Atelierele Tipografiei "I.C. Vacarescu", Colectia suprarealista, Bucuresti, 1945 (cu un frontispiciu de Paul Paun; tiraj de 300 de exemplare numarate pe hartie velina)
Spectrul longevitatii. 122 de cadavre, in colaborare cu Virgil Teodorescu, Colectia suprarealista, 1946
Castelul orbilor, Atelierele Tipografiei "Bucovina", Colectia suprarealista, Bucuresti, 1946 (tiraj de 300 de exemplare, dintre care 100 exemplare numarate pe hartie velina)
L’Infra-Noir (Infranegrul), in colaborare cu Gherasim Luca, Paul Paun, Virgil Teodorescu si Dolfi Trost, Colectia suprarealista, Bucuresti, 1947
Eloge de Malombre. Cerne de l'amour absolu (Elogiul Malombrei), in colaborare cu Gherasim Luca, Paul Paun, Virgil Teodorescu si Dolfi Trost, Colectia Infra-Noir, 1947
Filonul, Editura Tineretului, Bucuresti, 1952
Tabara din munti, Editura Tineretului a C.C. al U.T.M., Bucuresti, 1953
Poetizati, poetizati..., Editura Eminescu, Bucuresti, 1970
Zenobia, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1985, 1991, 2003
Intrebatorul, Editura Eminescu, Bucuresti, 1996, 1999
Despre interior-exterior. Gellu Naum in dialog cu Sanda Rosescu, Editura Paralela 45, Pitesti, 2003 (postum)
Opere II. Proza, Polirom, 2012
Teatru
Insula. Ceasornicaria Taus. Poate Eleonora, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1979
Exact in acelasi timp. Teatru, Editura Palimpsest, Bucuresti, 2003 (postum; editie ingrijita si prefatata de Ion Cocora) da da'
[modificare] Literatura pentru copii
Asa-i Sanda, Bucuresti, 1956
Kicsi Sari, Bucuresti, 1956
Cel mai mare Gulliver, Bucuresti, 1958
Cartea cu Apolodor, Bucuresti, 1959 (desene de Jules Perahim)
Das Buch von Apolodor (Cartea lui Apolodor), Editura Tineretului, Bucuresti, 1963 (tradusa in germana de Franz Johannes Bulhardt)
A doua carte cu Apolodor, Bucuresti, 1964
Cartea cu Apolodor, Editura Ion Creanga, Bucuresti, 1975
Cartile cu Apolodor, Editura Ion Creanga, Bucuresti, 1979
Amedeu, cel mai cumsecade leu, poezii, Editura Ion Creanga, Bucuresti, 1988 (desene de N. Nobilescu)
Apolodor, un mic pinguin calator, poezii, Editura Ion Creanga, Bucuresti, 1988 (desene de N. Nobilescu)
SURSA:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gellu_Naum
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.