Din aceeasi categorie
|
Beneficiile acizilor grasi de tip Omega 3, 6, 7, 9 280 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ulei de dovleac: 863 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Strugurii – top 20 de beneficii pentru sanatate 308 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Sapte beneficii extraordinare ale apei de scortisoara 330 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Omega 3 – beneficii pentru sanatate 228 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Scrumbia previne atacul de cord 1.206 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Nucile 1.282 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ceai de GHIMBIR: beneficii si contraindicatii 222 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
30 de beneficii extraordinare ale apei cu lamaie 221 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
. Samburii de litchi 814 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Afla cum >> Sanatate
Omega-3: Beneficii pentru organism
| Adaugat de Cozana | 07.11.2022 |  Adauga
la favorite |
222 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteAcizii grasi omega-3 sunt una dintre cele mai studiate categorii de nutrienti, mai ales datorita beneficiilor pe care le au asupra organismului uman. Literatura de specialitate asociaza consumul de acizi grasi omega-3 cu efectele pozitive asupra sistemului cardiovascular, imunitar sau nervos, dar si cu scaderea proceselor inflamatoare in diferite patologii autoimune. Astfel, acizii grasi omega-3 intervin intr-o serie de reactii biochimice esentiale, contribuind la mentinerea starii de sanatate.
In continuare, vom afla ce sunt acizii grasi omega-3, care sunt efectele consumului de omega-3 asupra organismului si de unde ne putem asigura un aport alimentar corespunzator.
Grasimi bune versus grasimi rele
Grasimile sau lipidele sunt una dintre cele trei categorii de macronutrienti (alaturi de glucide si proteine) de care organismul nostru are nevoie pentru a creste si a se dezvolta armonios. In functie de structura chimica, grasimile se impart in:
Grasimi saturate – in general, de origine animala, considerate nocive pentru sanatate atunci cand sunt consumate in cantitati crescute, pentru ca favorizeaza depunerea de colesterol pe peretii vaselor de sange. Se recomanda ca aportul zilnic de grasimi saturate sa nu depaseasca 10% din totalul energetic.
Grasimi nesaturate – sunt in general, de origine vegetala si sunt subclasificate in grasimi mononesaturate sau grasimi polinesaturate, in functie de numarul legaturilor nesaturate carbon-carbon din structura lor. Cresterea procentului de grasimi nesaturate din dieta, in detrimentul celor saturate, are efecte pozitive asupra sanatatii aparatului cardiovascular.
Ce sunt acizii grasi omega?
In functie de locul in care se afla legatura nesaturata, acizii grasi polinesaturati se impart in omega-3, omega-6, omega-9, etc. Cei mai studiati compusi din clasa omega-3 sunt:
Acidul alfa-linolenic (ALA) – de origine vegetala;
Acidul eicosapentaenoic (EPA) – de origine animala;
Acidul docosahexaenoic (DHA) – de origine animala.
Acizii grasi omega-6, precum acidul linoleic sau acidul arahidonic, sunt metabolizati in organism cu formarea unor prostaglandine si leucotriene, mediatori cu efect proinflamator. Din acest motiv, dietele caracterizate de un raport omega-6:omega-3 crescut (de exemplu, stilul alimentar vestic) intretin procesele inflamatoare din organism favorizand aparitia unor patologii precum ateroscleroza, steatoza hepatica non-alcoolica, poliartrita reumatoida sau boala Alzheimer.
Care sunt beneficiile consumului de acizi grasi omega-3?
Pana in prezent au fost desfasurate multiple studii care au evidentiat o legatura semnificativa intre consumul de peste sau fructe de mare si imbunatatirea starii de sanatate. Fiind vorba despre surse alimentare cu o compozitie chimica extrem de complexa, este dificila evaluarea si delimitarea efectului fiecarui nutrient in parte. Printre factorii importanti cu impact pozitiv asupra sanatatii persoanelor care consuma peste si fructe de mare se numara beneficiile altor componente din aceste alimente (suplimentar acizilor grasi omega-3), substituirea unor alimente nesanatoase cu peste si fructe de mare, alte obiceiuri sanatoase sau o combinatie a tuturor acestor factori.
Scaderea riscului cardiovascular
Dieta mediteraneana este considerata una dintre cele mai sanatoase din lume, iar una dintre principalele sale caracteristici este consumul crescut de alimente bogate in acizi grasi omega-3. Studiile efectuate in acest sens au observat un risc cardiovascular mai scazut in randul populatiilor care adopta dieta mediteraneana. O parte dintre efectele benefice asociate cu aceasta dieta este pusa pe seama continutului de acizi grasi omega-3. Acizii grasi omega-3 contribuie la scaderea riscului cardiovascular intrucat:
Scad nivelul trigliceridelor din sange;
Cresc nivelul colesterolului bun din sange (HDL-colesterolul);
Scad agregarea plachetara si previn blocarea arterelor coronare;
Scad procesele aterosclerotice;
Scad markerii inflamatori;
Scad riscul de aritmii (tulburari de ritm cardiac).
Studiile realizate in ultima decada au avut rezultate contradictorii in privinta necesitatii suplimentarii dietei cu acizi grasi omega-3 in vederea ameliorarii riscului cardiovascular. Discrepantele aparute in studii pot fi explicate prin sporirea consumului de alimente bogate in omega-3 in randul populatiei generale, dar si prin cresterea utilizarii medicamentelor hipolipemiante si cardioprotectoare. In contextul administrarii unui tratament farmacologic menit sa scada riscul cardiovascular si sa previna evenimentele cardiovasculare, suplimentarea cu acizi grasi omega-3 nu pare sa ofere un beneficiu aditional.
Meta-analiza realizata de Yang si colaboratorii in 2019 s-a axat pe studiul legaturii dintre suplimentarea dietei cu omega-3 si riscul de boala cardiovasculara. In urma analizei a 13 studii clinice, autorii au concluzionat ca suplimentarea cu omega-3 conduce la scaderea riscului de infarct miocardic si la diminuarea riscului de a dezvolta o boala cardiovasculara sau coronariana. Un aspect important de care trebuie tinut cont, in vederea obtinerii beneficiilor mentionate, este reprezentat de doza de omega-3 si de durata administrarii.
Scaderea trigliceridelor
Acizii grasi omega-3 scad nivelul plasmatic al trigliceridelor prin favorizarea metabolizarii acizilor grasi in ficat, reducand, astfel, cantitatea de acizi grasi disponibila pentru sinteza trigliceridelor. In Romania, exista doua medicamente ce contin acizi grasi omega-3 (EPA si DHA), recomandate atunci cand masurile dietetice sunt insuficiente pentru a produce scaderea nivelului plasmatic al trigliceridelor. Medicamentele Omacor® si Tevocor® se elibereaza pe baza de prescriptie medicala care se retine in farmacie.
In plus, ghidul Societatii Europene de Cardiologie pentru managementul dislipidemiilor publicat in 2019 recomanda ca acizii grasi omega-3 sa fie luati in considerare pentru tratamentul hipertrigliceridemiei atunci cand terapia cu statine este insuficienta. Dozele indicate de forul mentionat, pentru a obtine un efect notabil asupra nivelului plasmatic al trigliceridelor, sunt de 4g/zi.
De-a lungul timpului, au existat numeroase beneficii puse pe seama suplimentarii alimentatiei cu acizi grasi omega-3: scaderea inflamatiei in patologiile autoimune inflamatoare, stimularea functiei cerebrale si amanarea declinului cognitiv in tulburarile neurocognitive, prevenirea degenerescentei maculare, etc. Desi studiile pe culturi de celule sau pe animale au demonstrat mecanismele biochimice aflate la baza acestor efecte, cercetarile clinice pe oameni nu au evidentiat ameliorari semnificative ale respectivelor patologii si nu au demonstrat obtinerea unor beneficii notabile pe termen lung.
Care sunt cele mai bogate surse in acizi grasi omega-3?
Uleiurile vegetale (precum cele de in, soia sau rapita), fructele in coaja lemnoasa (alune, caju, nuci, migdale, etc) si semintele au un continut crescut de ALA.
Pestele este alimentul cel mai des asociat cu acizii grasi omega-3, insa, continutul sau depinde si de specie. Astfel, pestele gras de apa rece (somonul, macroul, tonul, heringul si sardinele) contine cantitati mari de acizi omega-3, in timp ce pestele slab (bibanul sau codul) are un continut de omega-3 mai scazut. In plus, continutul de omega-3 depinde si de mancarea consumata de peste. De obicei, pestele provenit din acvacultura prezinta niveluri mai mari de EPA si DHA, comparativ cu pestele salbatic, insa, acest lucru este dependent de tipul de hrana folosita in acvacultura.
In continuare, vom afla ce sunt acizii grasi omega-3, care sunt efectele consumului de omega-3 asupra organismului si de unde ne putem asigura un aport alimentar corespunzator.
Grasimi bune versus grasimi rele
Grasimile sau lipidele sunt una dintre cele trei categorii de macronutrienti (alaturi de glucide si proteine) de care organismul nostru are nevoie pentru a creste si a se dezvolta armonios. In functie de structura chimica, grasimile se impart in:
Grasimi saturate – in general, de origine animala, considerate nocive pentru sanatate atunci cand sunt consumate in cantitati crescute, pentru ca favorizeaza depunerea de colesterol pe peretii vaselor de sange. Se recomanda ca aportul zilnic de grasimi saturate sa nu depaseasca 10% din totalul energetic.
Grasimi nesaturate – sunt in general, de origine vegetala si sunt subclasificate in grasimi mononesaturate sau grasimi polinesaturate, in functie de numarul legaturilor nesaturate carbon-carbon din structura lor. Cresterea procentului de grasimi nesaturate din dieta, in detrimentul celor saturate, are efecte pozitive asupra sanatatii aparatului cardiovascular.
Ce sunt acizii grasi omega?
In functie de locul in care se afla legatura nesaturata, acizii grasi polinesaturati se impart in omega-3, omega-6, omega-9, etc. Cei mai studiati compusi din clasa omega-3 sunt:
Acidul alfa-linolenic (ALA) – de origine vegetala;
Acidul eicosapentaenoic (EPA) – de origine animala;
Acidul docosahexaenoic (DHA) – de origine animala.
Acizii grasi omega-6, precum acidul linoleic sau acidul arahidonic, sunt metabolizati in organism cu formarea unor prostaglandine si leucotriene, mediatori cu efect proinflamator. Din acest motiv, dietele caracterizate de un raport omega-6:omega-3 crescut (de exemplu, stilul alimentar vestic) intretin procesele inflamatoare din organism favorizand aparitia unor patologii precum ateroscleroza, steatoza hepatica non-alcoolica, poliartrita reumatoida sau boala Alzheimer.
Care sunt beneficiile consumului de acizi grasi omega-3?
Pana in prezent au fost desfasurate multiple studii care au evidentiat o legatura semnificativa intre consumul de peste sau fructe de mare si imbunatatirea starii de sanatate. Fiind vorba despre surse alimentare cu o compozitie chimica extrem de complexa, este dificila evaluarea si delimitarea efectului fiecarui nutrient in parte. Printre factorii importanti cu impact pozitiv asupra sanatatii persoanelor care consuma peste si fructe de mare se numara beneficiile altor componente din aceste alimente (suplimentar acizilor grasi omega-3), substituirea unor alimente nesanatoase cu peste si fructe de mare, alte obiceiuri sanatoase sau o combinatie a tuturor acestor factori.
Scaderea riscului cardiovascular
Dieta mediteraneana este considerata una dintre cele mai sanatoase din lume, iar una dintre principalele sale caracteristici este consumul crescut de alimente bogate in acizi grasi omega-3. Studiile efectuate in acest sens au observat un risc cardiovascular mai scazut in randul populatiilor care adopta dieta mediteraneana. O parte dintre efectele benefice asociate cu aceasta dieta este pusa pe seama continutului de acizi grasi omega-3. Acizii grasi omega-3 contribuie la scaderea riscului cardiovascular intrucat:
Scad nivelul trigliceridelor din sange;
Cresc nivelul colesterolului bun din sange (HDL-colesterolul);
Scad agregarea plachetara si previn blocarea arterelor coronare;
Scad procesele aterosclerotice;
Scad markerii inflamatori;
Scad riscul de aritmii (tulburari de ritm cardiac).
Studiile realizate in ultima decada au avut rezultate contradictorii in privinta necesitatii suplimentarii dietei cu acizi grasi omega-3 in vederea ameliorarii riscului cardiovascular. Discrepantele aparute in studii pot fi explicate prin sporirea consumului de alimente bogate in omega-3 in randul populatiei generale, dar si prin cresterea utilizarii medicamentelor hipolipemiante si cardioprotectoare. In contextul administrarii unui tratament farmacologic menit sa scada riscul cardiovascular si sa previna evenimentele cardiovasculare, suplimentarea cu acizi grasi omega-3 nu pare sa ofere un beneficiu aditional.
Meta-analiza realizata de Yang si colaboratorii in 2019 s-a axat pe studiul legaturii dintre suplimentarea dietei cu omega-3 si riscul de boala cardiovasculara. In urma analizei a 13 studii clinice, autorii au concluzionat ca suplimentarea cu omega-3 conduce la scaderea riscului de infarct miocardic si la diminuarea riscului de a dezvolta o boala cardiovasculara sau coronariana. Un aspect important de care trebuie tinut cont, in vederea obtinerii beneficiilor mentionate, este reprezentat de doza de omega-3 si de durata administrarii.
Scaderea trigliceridelor
Acizii grasi omega-3 scad nivelul plasmatic al trigliceridelor prin favorizarea metabolizarii acizilor grasi in ficat, reducand, astfel, cantitatea de acizi grasi disponibila pentru sinteza trigliceridelor. In Romania, exista doua medicamente ce contin acizi grasi omega-3 (EPA si DHA), recomandate atunci cand masurile dietetice sunt insuficiente pentru a produce scaderea nivelului plasmatic al trigliceridelor. Medicamentele Omacor® si Tevocor® se elibereaza pe baza de prescriptie medicala care se retine in farmacie.
In plus, ghidul Societatii Europene de Cardiologie pentru managementul dislipidemiilor publicat in 2019 recomanda ca acizii grasi omega-3 sa fie luati in considerare pentru tratamentul hipertrigliceridemiei atunci cand terapia cu statine este insuficienta. Dozele indicate de forul mentionat, pentru a obtine un efect notabil asupra nivelului plasmatic al trigliceridelor, sunt de 4g/zi.
De-a lungul timpului, au existat numeroase beneficii puse pe seama suplimentarii alimentatiei cu acizi grasi omega-3: scaderea inflamatiei in patologiile autoimune inflamatoare, stimularea functiei cerebrale si amanarea declinului cognitiv in tulburarile neurocognitive, prevenirea degenerescentei maculare, etc. Desi studiile pe culturi de celule sau pe animale au demonstrat mecanismele biochimice aflate la baza acestor efecte, cercetarile clinice pe oameni nu au evidentiat ameliorari semnificative ale respectivelor patologii si nu au demonstrat obtinerea unor beneficii notabile pe termen lung.
Care sunt cele mai bogate surse in acizi grasi omega-3?
Uleiurile vegetale (precum cele de in, soia sau rapita), fructele in coaja lemnoasa (alune, caju, nuci, migdale, etc) si semintele au un continut crescut de ALA.
Pestele este alimentul cel mai des asociat cu acizii grasi omega-3, insa, continutul sau depinde si de specie. Astfel, pestele gras de apa rece (somonul, macroul, tonul, heringul si sardinele) contine cantitati mari de acizi omega-3, in timp ce pestele slab (bibanul sau codul) are un continut de omega-3 mai scazut. In plus, continutul de omega-3 depinde si de mancarea consumata de peste. De obicei, pestele provenit din acvacultura prezinta niveluri mai mari de EPA si DHA, comparativ cu pestele salbatic, insa, acest lucru este dependent de tipul de hrana folosita in acvacultura.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.