Din aceeasi categorie
|
Lucretia Borgia - 1.275 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Lucrezia Borgia – Otrava dulce 332 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Machiavelli 450 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Executia lui Patrascanu 784 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Masinarii extreme – Super trenuri 445 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Vasta contributie a Islamului la arta 425 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pana ce Lumina ne va stapani (2008) 250 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Despre Deceneu si lumea spirituala magica a geto-dacilor 223 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Orasul in miniatura 834 vizite - 0 comentarii adaugat de Laur |
||||||||||||||||||
|
La sud de granita – Politica din America de Sud 849 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Lucretia Borgia
| Adaugat de Cozana | 19.10.2022 |  Adauga
la favorite |
180 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteI nclinatia Lucreziei catre incest, coruptie si crima i a construit ima¬ginea de femeie cu adevarat fatala. Ea a fost model de inspiratie deopotriva pentru raufacatori si pentru artisti. Celebrul pistolar din Vestul salbatic, Buffalo Bill, chiar si a botezat unul dintre pistoale „Lucrezia Borgia“.
Dupa doua tentative de mari¬aj cu Don Cherubino si mai apoi cu Don Gasparo, Lucrezia s a ca¬satorit in final, in 1493, cu Giovanni Sforza, conte de Cotognola si vicar de Pesaro, mult mai avut decat rivalii sai. La numai 15 ani, fara macar a si cunoaste viitorul sot, a trebuit sa accepte decizia po¬litica luata de tatal sau.
Lupta pentru putere intre familiile nobililor italieni a fa¬cut ca in 1497, Papa Alexandru al VI lea sa aranjeze anularea casatoriei Lu¬creziei. La acea data, motivele pentru care Rodrigo hotarase uniunea ce-lor doi nu mai existau. Familia Sforza pierduse enorm din in¬fluenta sa in urma razboiului cu Franta.
Un colegiu de inalti pre¬lati a expus „impotentia co¬eundi“ de care se facea vino¬vat Giovanni si a anulat ca¬satoria. Dupa o nunta discre¬ta, fara fast, Lucrezia a deve¬nit sotia lui Alfonso, fiul ilegi¬tim al lui Alfonso al II lea de Napoli, iar in 1499 l a nascut pe Rodrigo, botezat astfel in onoarea bunicului sau, Papa.
Acest mariaj a durat mult mai putin decat primul, Cezar trimitandu si patru dintre oa¬menii sai de incredere sa l uci¬da pe Alfonso. Acesta a supra¬vietuit atacului, dar la scurta vreme Cezar a creat o diversi¬une la poarta spitalului in ca¬re era internat sotul Lucreziei, timp in care unul dintre capita¬nii lui l a strangulat in pat pe Alfonso.
Fratele Lucreziei dorea o alianta cu o familie mai puter¬nica, cea a ducilor de Ferrara. La 30 decembrie 1501, Alfonso d’Este, fiul lui Ercole, primul duce de Ferrara, devine cel de-al treilea si ultimul sot al Lucreziei. Peste 18 ani, in urma complicatiilor aparu¬te in timpul nasterii copilului lor, Lucrezia isi gaseste sfarsi¬tul. Lucrezia Borgia poate fi considerata un simbol al raului. Numarul impresionant de amanti, care au sfarsit otraviti, relatia ei incestuoasa cu Cezar, la ran¬dul sau acuzat de numeroase crime si de fratricid (l a ucis pe fratele sau Juan), coruptia si jocurile politice pe care le a initiat sau le a sprijinit, i au casti¬gat renumele de „cea mai le¬tala femeie“.
Lucrezia isi ucidea aman¬tii si pe cei care o refuzau cu o otrava obtinuta din „digitalis purpurea“, planta numita ¬po¬pular Degetel. Legenda spune ca ar fi purtat veninul intr un inel cu o montura speciala.
La 500 de ani dupa moar¬tea Lucreziei, exponenta pasi¬unii fara limite, a crimei si co¬ruptiei, fapte inscrise in cro¬nici, Italia incearca sa i dea o imagine noua, de mama model si de sotie exemplara.
Lucretia Borgia (n. 18 aprilie 1480 - d. 24 iunie 1519) a fost fiica lui Rodrigo Borgia, un potentat din Valencia renascentista care a devenit mai tarziu Papa Alexandru al VI-lea, si a Vanozzei dei Cattanei. I-a avut ca frati pe Cesare Borgia, Giovanni Borgia si Gioffre Borgia.[1]
Familia Lucretiei a servit ulterior drept model Niccolo Machiavelli, care a descris actiunile politice dure si coruptia sexuala despre care se crede ca erau caracteristice papalitatii renascentiste. Lucretia a fost descrisa ca o femeie fatala, rol in care a aparut in numeroase lucrari de arta, romane si filme.
Un tablou intitulat Portretul unei tinere de Dosso Dossi de la Galeria Nationala Victoria, a fost identificat drept portret al Lucretiei in noiembrie 2008.[2][3][4][5][6] Mai multe alte tablouri, cum ar fi cel al lui Bartolomeo Veneziano, despre care s-a spus ca ar fi ale ei, nu au fost acceptate de cercetatori. Ea este descrisa ca avand par blond lung pana mai jos de genunchi, ten frumos, ochi caprui, dar care isi schimbau culoarea, piept plin si inalt si o gratie naturala care o faceau sa para ca „merge pe aer";[7] toate aceste atribute erau foarte apreciate in Italia acelor ani.
Se stie putin despre Lucretia ca personaj istoric si complicitatea sa in masinatiunile politice ale tatalui si ale fratilor sai nu poate fi clarificata. Cu certitudine, familia i-a aranjat mai multe casatorii cu oameni importanti si puternici, cu scopul de a-si alimenta ambitiile politice. Lucretia a fost casatorita cu Giovanni Sforza, Alfonso de Aragon (duce de Bisceglie) si cu Alfonso d'Este (duce de Ferrara). Conform traditiei, Alfonso de Aragon era fiul nelegitim al regelui Neapolelui si Cesare ar fi aranjat asasinarea sa dupa ce relatia cu el si-a pierdut utilitatea politica.
Dupa doua tentative de mari¬aj cu Don Cherubino si mai apoi cu Don Gasparo, Lucrezia s a ca¬satorit in final, in 1493, cu Giovanni Sforza, conte de Cotognola si vicar de Pesaro, mult mai avut decat rivalii sai. La numai 15 ani, fara macar a si cunoaste viitorul sot, a trebuit sa accepte decizia po¬litica luata de tatal sau.
Lupta pentru putere intre familiile nobililor italieni a fa¬cut ca in 1497, Papa Alexandru al VI lea sa aranjeze anularea casatoriei Lu¬creziei. La acea data, motivele pentru care Rodrigo hotarase uniunea ce-lor doi nu mai existau. Familia Sforza pierduse enorm din in¬fluenta sa in urma razboiului cu Franta.
Un colegiu de inalti pre¬lati a expus „impotentia co¬eundi“ de care se facea vino¬vat Giovanni si a anulat ca¬satoria. Dupa o nunta discre¬ta, fara fast, Lucrezia a deve¬nit sotia lui Alfonso, fiul ilegi¬tim al lui Alfonso al II lea de Napoli, iar in 1499 l a nascut pe Rodrigo, botezat astfel in onoarea bunicului sau, Papa.
Acest mariaj a durat mult mai putin decat primul, Cezar trimitandu si patru dintre oa¬menii sai de incredere sa l uci¬da pe Alfonso. Acesta a supra¬vietuit atacului, dar la scurta vreme Cezar a creat o diversi¬une la poarta spitalului in ca¬re era internat sotul Lucreziei, timp in care unul dintre capita¬nii lui l a strangulat in pat pe Alfonso.
Fratele Lucreziei dorea o alianta cu o familie mai puter¬nica, cea a ducilor de Ferrara. La 30 decembrie 1501, Alfonso d’Este, fiul lui Ercole, primul duce de Ferrara, devine cel de-al treilea si ultimul sot al Lucreziei. Peste 18 ani, in urma complicatiilor aparu¬te in timpul nasterii copilului lor, Lucrezia isi gaseste sfarsi¬tul. Lucrezia Borgia poate fi considerata un simbol al raului. Numarul impresionant de amanti, care au sfarsit otraviti, relatia ei incestuoasa cu Cezar, la ran¬dul sau acuzat de numeroase crime si de fratricid (l a ucis pe fratele sau Juan), coruptia si jocurile politice pe care le a initiat sau le a sprijinit, i au casti¬gat renumele de „cea mai le¬tala femeie“.
Lucrezia isi ucidea aman¬tii si pe cei care o refuzau cu o otrava obtinuta din „digitalis purpurea“, planta numita ¬po¬pular Degetel. Legenda spune ca ar fi purtat veninul intr un inel cu o montura speciala.
La 500 de ani dupa moar¬tea Lucreziei, exponenta pasi¬unii fara limite, a crimei si co¬ruptiei, fapte inscrise in cro¬nici, Italia incearca sa i dea o imagine noua, de mama model si de sotie exemplara.
Lucretia Borgia (n. 18 aprilie 1480 - d. 24 iunie 1519) a fost fiica lui Rodrigo Borgia, un potentat din Valencia renascentista care a devenit mai tarziu Papa Alexandru al VI-lea, si a Vanozzei dei Cattanei. I-a avut ca frati pe Cesare Borgia, Giovanni Borgia si Gioffre Borgia.[1]
Familia Lucretiei a servit ulterior drept model Niccolo Machiavelli, care a descris actiunile politice dure si coruptia sexuala despre care se crede ca erau caracteristice papalitatii renascentiste. Lucretia a fost descrisa ca o femeie fatala, rol in care a aparut in numeroase lucrari de arta, romane si filme.
Un tablou intitulat Portretul unei tinere de Dosso Dossi de la Galeria Nationala Victoria, a fost identificat drept portret al Lucretiei in noiembrie 2008.[2][3][4][5][6] Mai multe alte tablouri, cum ar fi cel al lui Bartolomeo Veneziano, despre care s-a spus ca ar fi ale ei, nu au fost acceptate de cercetatori. Ea este descrisa ca avand par blond lung pana mai jos de genunchi, ten frumos, ochi caprui, dar care isi schimbau culoarea, piept plin si inalt si o gratie naturala care o faceau sa para ca „merge pe aer";[7] toate aceste atribute erau foarte apreciate in Italia acelor ani.
Se stie putin despre Lucretia ca personaj istoric si complicitatea sa in masinatiunile politice ale tatalui si ale fratilor sai nu poate fi clarificata. Cu certitudine, familia i-a aranjat mai multe casatorii cu oameni importanti si puternici, cu scopul de a-si alimenta ambitiile politice. Lucretia a fost casatorita cu Giovanni Sforza, Alfonso de Aragon (duce de Bisceglie) si cu Alfonso d'Este (duce de Ferrara). Conform traditiei, Alfonso de Aragon era fiul nelegitim al regelui Neapolelui si Cesare ar fi aranjat asasinarea sa dupa ce relatia cu el si-a pierdut utilitatea politica.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.