Fuga profetului Mahomed la Medina in anul 622, s-a petrecut cand musulmanii arabi izbutisera deja sa cucereascaPersia, Siria, Mesopotamia, Egiptul si sa incercuiasca centrul Imperiului Roman de Rasarit(Turcia de astazi). Pentru inconjurarea Imperiului Bizantin, Caucazul khazar reprezenta insa opiedica. Ca urmare a avut loc serie de batalii interminabile intre arabi si khazari, din carevictoriosi ieseau de regula khazarii care, la un moment dat, in anul 730 au cotropit Gruzia siArmenia si au inaintat pana dincolo de jumatatea drumului spre Damasc, capitala CalifatuluiArab. O armata musulmana proaspat ridicata a stavilit insa hoarda khazara si a alungat-o inapoi,peste munti, spre casa.Decizia khazarilor de a se converti la religia evreiasca, mozaismul, a avut un caracter politic,scopul principal fiind acela al unei identitati religioase diferite de cea a romanilor crestini si aarabilor musulmani, principalii lor concurenti, carora le era astfel stopata capacitatea de asimilarecultuala si apoi culturala. In alta ordine de idei, mozaismul, promitand adeptilor sai stapanireatuturor popoarelor lumii, convenea de minune unui neam razboinic si sangeros precum khazarii.O cronica araba nota: “Regele khazarilor se facuse evreu inca sub Califatul lui Harun al Rasid(anii 786-809)". Aproape concomitent cu convertirea lor, khazarii au adoptat si alfabetul ebraic.Peste 300 de ani insa, statul khazar a inceput sa decada, decaderea sa fiind marcata de repetateleizbucniri ale unui sionism mesianic, cu falsi mesia, precum David El-Roy, eroul unui roman deBenjamin Disraeli, ce au condus campanii donchihotesti pentru “recucerirea Ierusalimului". Inanul 1141 un evreu khazar sionist, pe nume Iehuda Halevi, in celebra sa carte, KUZARII,sustinea ideea ca “natiunea evreiasca" este singurul mediator intre Dumnezeu si restul omenirii,dar ca la sfarsitul istoriei toate popoarele vor fi supuse iudaismului.Aparitia vikingilor rhusi (stramosii rusilor) pe scena istoriei a cauzat decaderea finala akhazarilor. Rhusii efectuau campanii violente de prada, ceea ce i-a obligat pe khazari sa seapropie mai mult de supusii lor maghiari, pe care i-au asezat strategic peste malul apusean alDonului, ca tampon la navalirile rhusilor. Schema a functionat vreme de aproape un secol, timpin care relatiile dintre maghiari si khazari s-au strans tot mai mult, culminand cu douaevenimente ce au influentat profund natiunea maghiara. A fost infiintata prima dinastiemaghiara, khazarii instalandu-l ca rege pe Arpad, peste cele 7 hoarde maghiare, iar mai multetriburi khazare s-au contopit cu maghiarii, modificand astfel caracterul etnic al acestora. Pentruca s-au dovedit “mai vrednici in razboaie" maghiarii le-au incredintat conducerea militara astatului lor celor trei triburi khazare care s-au unit cu ei. Pana la mijlocul secolului X, in Ungariase vorbeau atat maghiara, cat si khazara, ceea ce face ca in maghiara de astazi sa existe peste 200de cuvinte de origine khazara.Rhusii au reusit in cele din urma sa distruga regatul khazar la sfarsitul secolului al X-lea, pentruca apoi, la mijlocul secolului al XIII-lea, khazarii sa cada victime ale marii invazii mongoledeclansate de Ginghis Han. Hoarda de Aur a acestuia si-a stabilit centrul imperiului chiar peteritoriul khazar. “Dar inainte si dupa ridicarea mongolilor, khazarii au trimis multe lastare siramificatii in tarile slave nesubjugate, in cele din urma contribuind la faurirea marilor centreevreiesti din Europa rasariteana" (S.W. Baron, A social and Religious History of Jews). Intr-
adevar, disparitia natiunii khazare din habitatul sau istoric este concomitenta cu aparitia celormai mari concentrari de evrei dinspre nord.Exodul evreilor khazari spre Tarile Romanesti sau spre centrul Europei a fost precedat deintemeierea coloniilor si asezarilor khazare in diferite parti ale Ucrainei si Rusiei meridionale.Astfel, la Kiev a continuat sa existe o mare comunitate evreiasca si dupa cucerirea orasului de lakhazari de catre neamul rhus. De aceea, in Ucraina si Polonia sunt numeroase toponime derivatede la “khazar" sau “jid" (evreu): Jidovo, Kozarzewek, Kozara, Kozarzow, Jidovska Voia,Zydaticze etc.O situatie mai speciala au avut evreii khazari din Ungaria. Ultima rezistenta khazara in Ungaria aavut loc in secolul X, cand sfantul Stefan a imbratisat credinta romano-catolica si l-a invins pekhazarul Gyula, razvratit si “trufas in credinta lui, care nu voia in ruptul capului sa secrestineze". In anul 1222 regele maghiar Andras II a emis, la presiunea supusilor sai, “Bula deaur", prin care evreilor li se interzicea sa fie sefi, perceptori sau controlori ai monopolului regalal sarii, ceea ce inseamna ca pana la emiterea edictului, evreii din Ungaria detineau acesteimportante pozitii, fapt confirmat si de pozitia de custode al veniturilor curtii regale, detinuta decontele Teka, evreu khazar.Prin urmare, exodul evreilor khazari a facut ca, practic, Tarile Romanesti (mai ales Moldova) sase afle dupa secolul al XIII-lea inconjurate de catre o populatie evreiasca nestatornica, asezatavremelnic in Rusia, Polonia, Ucraina si Ungaria. Focarul propriu-zis al evreimii rasaritene a fostinsa Polonia, aici nascandu-se idisul, limbajul popular al evreilor pana la al II-lea Razboimondial (inca vorbit in S.U.A. si Rusia), amalgam de ebraica, germana medio-rasariteana sielemente slavone. Explicatia consta in faptul ca, din punct de vedere cultural si social, in Poloniamedievala elementul dominant l-au constituit germanii, populatie imigranta superioara evreilorkhazari si mai influenta din punct de vedere economic si intelectual.In concluziile sale, A. Koestler (autor evreu khazar) afirma ca, din punct de vedere etnic,triburile semite de pe malurile Iordanului (“adevaratii evrei") sunt total deosebite de triburileturco-khazare de pe Volga (care formeaza evreimea de astazi), “Dar in acelasi timp religia lorexclusivista genereaza tendinta de a se strange laolalta si de a refuza contactele cu exteriorul, dea-si stabili propriile comunitati cu propriile lor lacasuri de rugaciune, cu scolile lor, cu cartierelelor de locuit si cu ghetourile (initial impuse de ei insisi, nu din afara) in orice oras sau tara in carese stabileau… Religia mozaica – spre deosebire de crestinism, budism sau mahomedanism –implica apartenenta la o natiune istorica, la o rasa aleasa. Toate sarbatorile [religioase] evreiesticomemoreaza evenimente din istoria lor nationala: exodul din Egipt, revolta maccabeilor,moartea asupritorului Haman, distrugerea Templului. Vechiul Testament este mai intai si intainaratiunea istoriei unei natiuni…, crezul ei este mai degraba tribal decat universal. Toaterugaciunile si toate riturile practicate proclama apartenenta la o rasa straveche, ceea ce in modautomat il separa pe evreu de trecutul rasial si istoric al poporului in sanul caruia traieste.Credinta mozaica, asa cum dovedesc doua mii de ani de istorie tragica, determina auto-segregatiape plan national si social. Ea il izoleaza pe evreu si indeamna la izolarea lui de catre ceilalti. Eacreeaza in mod automat ghetourile fizice si culturale. Ea ii transforma pe evreii din diaspora intr-o pseudo-natiune…; aceasta pseudo-natiune este vag unita printr-un sistem de credintetraditionale intemeiate pe premise rasiale si istorice…" A. Koestler evita sa spuna directadevarul: “pseudo-natiunea" evreiasca s-a constituit intr-o retea mondiala oligarhica cu scopulprecis conturat de a controla si stapani intreaga omenire.Pana la anul 1600, Nicolae Iorga nu gasise nici o mentiune de element evreiesc asezat durabil “inpartile noastre", iar cea mai mare parte a evreilor care s-au stabilit in Tarile Romane, cuprecadere in Moldova, provin din evreii khazari, veniti dinspre Polonia si Rusia. Aparitiaprimilor evrei in Moldova se leaga de rascoala de dezrobire economica a cazacilor poloni dinanul 1648. Latifundiarii polonezi si lituanienii cedasera treptat evreilor khazari intreaga activitatede administratori si incasatori de impozite, acestia devenind astfel exponentii exploatarii celeimai nemiloase. Rascoala cazacilor a aruncat insa in Moldova o mare parte dintre exploatatoriievrei, ca arendasi si camatari, cum a aflat-o, la Iasi, un calator sirian (Paul din Alep) din guraunuia dintre fugarii evrei, Iancal, scapat de masacrul declansat de cazaci