Dacia, dragostea mea este un portret comic si degajat al evolutiei Romaniei din perioada comunista pana in prezent, facut prin intermediul celui mai emblematic simbol al sau – automobilul Dacia.
Diferite generatii de romani, de la cei mai in varsta, mai nostalgici, pana la cei mai tineri si ambitiosi, arata transformarile ce se petrec in societatea romana de astazi. Ceea ce leaga toate povestile este intotdeauna masina Dacia: prima oara un simbol al comunismului, iar in prezent reflectia noii piete capitaliste de consum.
„Cred ca fiecare tara a avut la un moment dat o masina care sa simbolizeze devenirea unei generatii. In Spania, in copilarie, masina poporului era Seat 600, de exemplu. Ce m-a intrigat foarte tare este ca, in timp ce majoritatea au disparut o data ce piata s-a globalizat, Dacia s-a adaptat si a reusit sa ramana un simbol pentru poporul roman. Unul dintre personaje compara prima Dacie cu prima dragoste. E relatia aceea de afectiune dintre om si masina, generalizata la nivelul unui intreg popor, care mi s-a parut fascinanta." – Julio Soto, corealizator