Walter Richard Rudolf Hess (HeY in germana) (26 aprilie 1894 β 17 august 1987) a fost o figura proeminenta in cadrul Germaniei Naziste, adjunctul lui Adolf Hitler in cadrul Partidului National-Socialist. La 10 mai 1941, in ajunul razboiului cu Uniunea Sovietica, a zburat singur spre Scotia, cu scopul de a negocia pacea cu Regatul Unit, dar a fost arestat. A fost judecat la Nurnberg si condamnat la inchisoare pe viata la Spandau (Berlin), unde a murit in 1987, multi considera prin suicid.
Incercarea lui aparent bizara de a negocia pacea si incarcerarea pe viata care a rezultat, au dat nastere la diverse teorii privind motivatia sa de a zbura spre Scotia, precum si teorii ale conspiratiei privind faptul ca a ramas singurul inchis la Spandau, mult timp dupa ce toti ceilalti detinuti fusesera eliberati. Se disputa de asemenea cauza mortii sale. Pe 27 si 28 septembrie 2007, numeroase emisiuni de stiri britanice au prezentat descrieri ale tratamentului brutal la care a fost supus Hess de catre sovietici, cu toate ca alti Aliati au incercat sa-i ofere un tratament uman in anii de dupa al doilea razboi mondial, si in ultimii ani de viata.
Rudolf Hess a murit la 17 august 1987, din motive necunoscute, in inchisoarea Spandau din Berlin (el a fost ultimul prizonier al inchisorii care, dupa moartea sa, a fost demolata).
Hess a devenit obiect de veneratie printre neonazisti.[18][19][20] Mormantul lui din orasul Wunsiedel (landul Bavaria, Germania) a devenit loc de pelerinaj pentru acestia, fapt pentru care administratia locala a desfiintat mormantul la data de 21 iulie 2011. Osemintele lui si ale sotiei sale au fost incinerate si transportate la un loc necunoscut.