O descoperire remarcabila pentru apicultura, nutritie si apiterapie, a constituit-o polenul crud. Pana in urma cu cativa ani, in apiterapie se utiliza doar polenul uscat, cum era in mod obisnuit furnizat de apicultura. In Martie 1992, Patrice Percie du Sert, inginer agricol si apicultor pasionat din Franta, era intr-o stare alterata de sanatate datorita muncii extenuante. Medicul i-a spus ca nu mai poate continua la fel ca pana atunci. Cum albinele incepusera recoltarea polenului, atras de culorile placute si proaspete ale granulelor, s-a lasat purtat de dorinta de a-l gusta pentru prima oara direct din colector. Era atat de placut in stare proaspata, incat nu s-a oprit pana nu a mancat o buna cantitate, intre 100 si 200 de grame. Zilele urmatoare tentatia s-a repetat, apoi a observat ca se simte mai bine. Dupa o saptamana avea din nou vivacitate si optimismul obisnuit. Era totusi nedumerit de cele petrecute si se intreba daca polenul fusese sursa starii sale de bine. Mirarea se datora faptului ca de curand isi incheiase cura uzuala de polen uscat, fara sa fi observat o schimbare notabila in starea
sa. Spre a se convinge, a facut o pauza de o saptamana in consumul de polen crud, observind ca din nou se simte mai rau, apoi a reluat cura. A facut acest lucru de trei ori, spre a-si confirma observatia, dupa care a inceput sa ofere polen crud in locul celui uscat, apropiatilor sai. imbunatatirile erau evidente la toti cei care il consumau. Patrice a inteles ca acesta era drumul sau, de a cerceta si promova polenul crud. I s-a dedicat, ajungind sa coordoneze un intreg laborator de studii in domeniu. Astazi obisnuim sa-i spunem “tatal polenului crud". Dupa 14 ani, in 2006 a scris o carte “Ces pollens qui soignent" (“The healing powers of pollen"), publicata in mai multe editii.