Din aceeasi categorie
|
Constantin Noica si eul crestin 1.718 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Manuscrisul lui Arhimede,descifrat dupa 2200 de ani 2/3 1.565 vizite - 0 comentarii adaugat de paul |
||||||||||||||||||
|
Rugul Aprins Ep. 1, Universul Credintei 1.591 vizite - 0 comentarii adaugat de Alexandra |
||||||||||||||||||
|
Biblia - Cine a fost Avraam? 1.754 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Emil Cioran - exilul metafizic al Omului Izgonit din Rai 1.619 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Apocalipsa dupa Cioran - 1990 / Part 2 2.411 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
05:52
|
Apocalipsa dupa Cioran - 1990 / Part 1 1.892 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Romanii si educatia financiara-1 423 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Mircea Eliade si redescoperirea sacrului / Partea 2/4 1.917 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Octavian Paler- Avem Timp...... 2.274 vizite - 0 comentarii adaugat de odette |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Educatie
Miscarea Hippie si influenta sa - Dupa 59 de ani
| Adaugat de corina | 28.07.2019 |  Adauga
la favorite |
1.014 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteTanara generatie americana a anilor ’60 s-a vazut pe sine ca fiind forta capabila sa construiasca pe ruinele unei societati obosite, ce fusese martora a doua conflagratii mondiale, o lume noua, o lume radical schimbata, cu idei, valori si principii nascute din experiente si perspective opuse celor anterioare. Aceasta generatie s-a raportat la contracultura ca la un fenomen ce s-a cerut a fi trait, experimentat, simtit, trecand peste superficialitatea formelor si ajungand la esentele schimbarii, cu toata fluiditatea, efervescenta si intensitatea ideilor sale.
Influenta fenomenului hippie asupra specificului cultural al societatii americane a fost decisiva, in contextul in care lumea acelor vremuri se confrunta cu efectele unei interminabile competitii globale, violente si ostilitati, iar valorile umane, trairile si actiunile promovate de catre acesti tineri au determinat o puternica schimbare de perspectiva, cu efecte durabile in mentalul colectiv.
Generatia hippie a pus sub semnul intrebarii insasi rationalitatea pe baza careia fusese construita cultura occidentala, refuzand traditiile vestice care asezau individul pe un piedestal. If there were a hippie code, it would include these flexible guidelines: Do your own thing, wherever you have to do it and whenever you want. Drop out. Leave society as you have known it. Leave it utterly. Blow the mind of every straight person you can reach. Turn them on, if not to drugs, then to beauty, love, honesty, fun.
Atmosfera sociala si politica a anilor ’60 a inlesnit apropierea tinerilor americani de rebeliunea hippie. Miscarile pentru drepturile civile castigau teren, iar pe fondul tensiunilor Razboiului Rece, se dezvoltau proteste impotriva inarmarii nucleare. Miscarea hippie s-a dezvoltatat in acest context, fundamentandu-se pe doua coordonate. Pe de o parte: iubire, pace si fratie universala, iar pe de alta parte, psihedelismul, uzul halucinogenelor si muzica.
De la Generatia Beat la Generatia Hippie
Nu exista un raspuns simplu care sa explice de unde provine contracultura. Dezvoltarea oricarui grup cultural este, in esenta, rezultatul a numeroase influente convergente, in interiorul unui background determinant. Definitia contraculturii face referire la existenta unui grup, in interiorul caruia valorile exprimate de catre participanti sunt critice sau opuse culturii mainstream. Generatia hippie s-a nascut din randurile culturii standard a anilor ’50, ’60, urmand pasii unui alt grup care promovase contracultura, acela al miscarii tinerilor rebeli, cunoscut sub numele de Generatia Beat.
beatgen
Foto: learni.st
In anii 1950, pe masura ce isteria Razboiului Rece isi exercita efectele asupra Statelor Unite, mediul social devenise conservator si restrictiv. Pe fondul acestor factori a avut loc ascensiunea Generatiei Beat, grupul pe care ulterior media l-a denumit Beatniks.
Liderii miscarii Beat erau, in primul rand, tineri intelectuali care se indepartau de mainstream, prin alegerile privind stilul lor de viata, de la muzica pe care o ascultau, hainele pe care le purtau, pana la felul in care se raportau la relatiile cu cei din jur. Muzica miscarii era reprezentata de jazz si folk, iar melodiile unor reprezentanti precum Woody Guthrie faceau parte din proteste. Miscarea Beat s-a raspandit rapid prin intermediul jazz-ului. La scurt timp fiecare oras detinea un club in care tinerii se reuneau pentru a discuta despre literatura, politica si despre alte scopuri intelectuale.
In lucrarea The Beat Generation in San Francisco, scriitorul Lawrence Ferlinghetti descrie generatia Beat, ca fiind The Stone Age Hippies, intrucat valorile care ii fascinau pe primii, precum religia, pacifismul, constiinta ecologica, drepturile homosexualilor si stilul de viata hedonist, au devenit ulterior, valori ale culturii promovate de Generatia Hippie.
Fenomenul Hippie: Scopuri. Convingeri
In formarea culturii Hippie au existat doua coordonate: pe de o parte liderii, un numar restrans de intelectuali, filosofi, scriitori, muzicieni, iar pe de alta parte mii de tineri din Statele Unite si din intreaga lume care i-au urmat, simtindu-se atrasi si inspirati de ideile acestora. Nu se poate vorbi despre un hippie standard, ale carui comportamente si convingeri sa poata reprezenta cu acuratete contracultura. Mai degraba, hipiotii alcatuiau un grup format din sute de individualitati, angajati intr-o multime de activitati, cu efecte si influente diferite asupra societatii.
Stilul de viata al acestora poate fi inteles prin analiza modului in care acestia au trait in Statele Unite, devenind faimosi pentru cauzele in care au crezut si pentru alegerile pe care le-au facut, vizand sexualitatea, folosirea drogurilor, cultura muzicala si implicarea in protestele politice care au definit acea perioada.
Anii ’60 au reprezentat perioada in care se conturase in mentalul colectiv o teama fata de razboi, izvorata pe fondul experientelor anterioare. In acest contex se remarca tranzitia generatiei hippie spre o reactie impotriva actiunilor militare americane.
Foto: contracultura.com
In The Hippies and American Values, Timothy Miller statueaza principiul filosofiei hipiotilor: If it feels good, then do it so long as it doesn’t hurt anyone else. Acest principiu a fost acceptat implicit de catre tinerii hippie care au urmarit in stilurile lor de viata cautarea si gasirea fericirii si a placerii, revoltandu-se impotriva conventiilor sociale, impotriva traditiilor si regulilor care ar fi putut sa cenzure in vreun fel nevoia de a exterioriza liber sentimente si trairi naturale.
Rebeliunea hippie impotriva tendintelor obisnuite a avut la baza aceste doua componente: individualismul si hedonismul. Dintr-o perspectiva filosofica, accentul pus de acestia asupra drepturilor si libertatilor individuale ii plaseaza ca gandire in scoala numita liberalism clasic, care a fost reprezentata de filosofi precum John Locke si Adam Smith. Asemenea celor doi, tinerii hippie au considerat ca dorinta de a coopera pentru scopuri comune ar fi reteta unei societati ideale.
Robert Higgs sustine in The Challenge of Liberty faptul ca, spre deosebire de ratiunile intelectuale ale lui Locke si Smith, liberalismul hippie a fost unul haotic si bazat pe respingerea tendintelor conservatoare, blamand traditiile statului american.
Impactul asupra societatii americane
Modelul hippie in esenta a fost o forma de rebeliune, definita de accentul asupra implinirii personale, asupra acceptarii diversitatii, influentand profund societatea la nivel comportamental, in diferite aspecte ale dezvoltarii sale viitoare.
Privind retrospectiv, atitudinea americana din anii ’60, in legatura cu aspectele referitoare la sexualitate, era o atitudine conservatoare, restrictiva. Putini americani vorbeau deschis despre nuditate, contacte sexuale sau despre natura placuta a acestora, acestea fiind vazute drept subiecte private. Orice abatere de la aceste norme era privita ca fiind indecenta. Rebeliunea hippie s-a revoltat impotriva imaginii murdare sau rusinoase a sexualitatii, promovand sexul ca fiind ultima expresie a unitatii, compasiunii si iubirii. Pentru generatia hippie, sexul era un aspect care trebuia celebrat, expus si nu cenzurat.
Folosirea halucinogenelor a fost legata indisolubil de aceasta miscare a anilor ’60. Timothy Miller face distinctia intre dope si drugs, in viziunea hipiotilor. Folosirea celor dintai era vazuta ca fiind benefica, in timp ce, cele din urma erau recunoscute ca avand o influenta negativa asupra mintii si corpului. Felul in care se raportau acestia la halucinogene a fost suprins de catre Tom Coffin, scriitor al generatiei hippie:
We’re talking about and doing Revolution, attack on all fronts, political, educational, religious, cultural, even business. And dope is part of that revolution, and if you fear dope more than you fear Richard Nixon and his Machines Men of Death, then you have indeed sold out and bought in. The difference between Stupor and Ecstasy is the difference between Jack Daniels and Orange Sunshine, between the Pentagon and Woodstock, between The New York Times and Good Times. We all have to make our choices.
storify.com
storify.com
Festivalurile de muzica din aceasta perioada, incluzand faimosul festival Woodstock au reprezentat adevarate exprimari culturale ale dezvoltarii culturii hippie intr-o maniera unica si de durata.
Cultura hippie s-a dezvoltat intr-o perioada a tensiunilor. Statele Unite ale Americii se confruntau atat cu probleme ridicate de situatia drepturilor civile, cat si cu provocarile din plan extern, vizand Razboiul Rece, concretizat la acel moment in Razoiul din Vietnam. Aceste probleme si multe altele, i-au determinat pe multi dintre membrii generatiei hippie sa reactioneze. Organizatia Studentilor pentru o Societate Democratica s-a opus politicii de interventie militara a Statelor Unite, pronuntandu-se vehement impotriva Razboiului din Vietnam.
O alta coordonata importanta a miscarii a fost legata de experimentul comunitatii. Prima comunitate creata de tinerii hippie a fost asezamantul cunoscut sub numele de Drop City, in Colorado. Ideea din spatele acestui asezamant a fost crearea unui spatiu in interiorul caruia, diferiti artisti sa poata convietui, in scopul de a produce arta, acceptand responsabilitatile egale ale traiului in comun.
Asadar, miscarea hippie a avut un impact semnificativ asupra societatii Statelor Unite in perioada anilor ’60, ’70, influentand-o in aspecte precum: atitudini sexuale, uzul drogurilor, aprecieri muzicale, vestimentatie si nu in ultimul rand convingeri politice si sociale.
Promovand convingerile unui trai, bazat pe iubire si bunatate, reprezentantii acestei miscari au influentat evolutia istoriei Statelor Unite ale Americii, dar si a intregii lumi. Acestia au militat pentru distrugerea barierelor dintre rase, etnii, in scopul de a trai in armonie. Prin felul lor de a trai si de a se manifesta, acesti tineri au incercat si au reusit sa transmita Statelor Unite mesajul lor de iubire, egalitate si pace.
“I think our culture is in much better shape than it used to be. There is more diversity; things are more interesting. I am absolutely convinced that people accept one another more openly than they did before the hippies arrived; there is less prejudice in our society than ever before. Sure, some hippies have become insurance salesmen, but none of them that I know deny that what they did was very good. I still believe the things I believed then. We all learned some things then that will be with us for the rest of our lives"
Influenta fenomenului hippie asupra specificului cultural al societatii americane a fost decisiva, in contextul in care lumea acelor vremuri se confrunta cu efectele unei interminabile competitii globale, violente si ostilitati, iar valorile umane, trairile si actiunile promovate de catre acesti tineri au determinat o puternica schimbare de perspectiva, cu efecte durabile in mentalul colectiv.
Generatia hippie a pus sub semnul intrebarii insasi rationalitatea pe baza careia fusese construita cultura occidentala, refuzand traditiile vestice care asezau individul pe un piedestal. If there were a hippie code, it would include these flexible guidelines: Do your own thing, wherever you have to do it and whenever you want. Drop out. Leave society as you have known it. Leave it utterly. Blow the mind of every straight person you can reach. Turn them on, if not to drugs, then to beauty, love, honesty, fun.
Atmosfera sociala si politica a anilor ’60 a inlesnit apropierea tinerilor americani de rebeliunea hippie. Miscarile pentru drepturile civile castigau teren, iar pe fondul tensiunilor Razboiului Rece, se dezvoltau proteste impotriva inarmarii nucleare. Miscarea hippie s-a dezvoltatat in acest context, fundamentandu-se pe doua coordonate. Pe de o parte: iubire, pace si fratie universala, iar pe de alta parte, psihedelismul, uzul halucinogenelor si muzica.
De la Generatia Beat la Generatia Hippie
Nu exista un raspuns simplu care sa explice de unde provine contracultura. Dezvoltarea oricarui grup cultural este, in esenta, rezultatul a numeroase influente convergente, in interiorul unui background determinant. Definitia contraculturii face referire la existenta unui grup, in interiorul caruia valorile exprimate de catre participanti sunt critice sau opuse culturii mainstream. Generatia hippie s-a nascut din randurile culturii standard a anilor ’50, ’60, urmand pasii unui alt grup care promovase contracultura, acela al miscarii tinerilor rebeli, cunoscut sub numele de Generatia Beat.
beatgen
Foto: learni.st
In anii 1950, pe masura ce isteria Razboiului Rece isi exercita efectele asupra Statelor Unite, mediul social devenise conservator si restrictiv. Pe fondul acestor factori a avut loc ascensiunea Generatiei Beat, grupul pe care ulterior media l-a denumit Beatniks.
Liderii miscarii Beat erau, in primul rand, tineri intelectuali care se indepartau de mainstream, prin alegerile privind stilul lor de viata, de la muzica pe care o ascultau, hainele pe care le purtau, pana la felul in care se raportau la relatiile cu cei din jur. Muzica miscarii era reprezentata de jazz si folk, iar melodiile unor reprezentanti precum Woody Guthrie faceau parte din proteste. Miscarea Beat s-a raspandit rapid prin intermediul jazz-ului. La scurt timp fiecare oras detinea un club in care tinerii se reuneau pentru a discuta despre literatura, politica si despre alte scopuri intelectuale.
In lucrarea The Beat Generation in San Francisco, scriitorul Lawrence Ferlinghetti descrie generatia Beat, ca fiind The Stone Age Hippies, intrucat valorile care ii fascinau pe primii, precum religia, pacifismul, constiinta ecologica, drepturile homosexualilor si stilul de viata hedonist, au devenit ulterior, valori ale culturii promovate de Generatia Hippie.
Fenomenul Hippie: Scopuri. Convingeri
In formarea culturii Hippie au existat doua coordonate: pe de o parte liderii, un numar restrans de intelectuali, filosofi, scriitori, muzicieni, iar pe de alta parte mii de tineri din Statele Unite si din intreaga lume care i-au urmat, simtindu-se atrasi si inspirati de ideile acestora. Nu se poate vorbi despre un hippie standard, ale carui comportamente si convingeri sa poata reprezenta cu acuratete contracultura. Mai degraba, hipiotii alcatuiau un grup format din sute de individualitati, angajati intr-o multime de activitati, cu efecte si influente diferite asupra societatii.
Stilul de viata al acestora poate fi inteles prin analiza modului in care acestia au trait in Statele Unite, devenind faimosi pentru cauzele in care au crezut si pentru alegerile pe care le-au facut, vizand sexualitatea, folosirea drogurilor, cultura muzicala si implicarea in protestele politice care au definit acea perioada.
Anii ’60 au reprezentat perioada in care se conturase in mentalul colectiv o teama fata de razboi, izvorata pe fondul experientelor anterioare. In acest contex se remarca tranzitia generatiei hippie spre o reactie impotriva actiunilor militare americane.
Foto: contracultura.com
In The Hippies and American Values, Timothy Miller statueaza principiul filosofiei hipiotilor: If it feels good, then do it so long as it doesn’t hurt anyone else. Acest principiu a fost acceptat implicit de catre tinerii hippie care au urmarit in stilurile lor de viata cautarea si gasirea fericirii si a placerii, revoltandu-se impotriva conventiilor sociale, impotriva traditiilor si regulilor care ar fi putut sa cenzure in vreun fel nevoia de a exterioriza liber sentimente si trairi naturale.
Rebeliunea hippie impotriva tendintelor obisnuite a avut la baza aceste doua componente: individualismul si hedonismul. Dintr-o perspectiva filosofica, accentul pus de acestia asupra drepturilor si libertatilor individuale ii plaseaza ca gandire in scoala numita liberalism clasic, care a fost reprezentata de filosofi precum John Locke si Adam Smith. Asemenea celor doi, tinerii hippie au considerat ca dorinta de a coopera pentru scopuri comune ar fi reteta unei societati ideale.
Robert Higgs sustine in The Challenge of Liberty faptul ca, spre deosebire de ratiunile intelectuale ale lui Locke si Smith, liberalismul hippie a fost unul haotic si bazat pe respingerea tendintelor conservatoare, blamand traditiile statului american.
Impactul asupra societatii americane
Modelul hippie in esenta a fost o forma de rebeliune, definita de accentul asupra implinirii personale, asupra acceptarii diversitatii, influentand profund societatea la nivel comportamental, in diferite aspecte ale dezvoltarii sale viitoare.
Privind retrospectiv, atitudinea americana din anii ’60, in legatura cu aspectele referitoare la sexualitate, era o atitudine conservatoare, restrictiva. Putini americani vorbeau deschis despre nuditate, contacte sexuale sau despre natura placuta a acestora, acestea fiind vazute drept subiecte private. Orice abatere de la aceste norme era privita ca fiind indecenta. Rebeliunea hippie s-a revoltat impotriva imaginii murdare sau rusinoase a sexualitatii, promovand sexul ca fiind ultima expresie a unitatii, compasiunii si iubirii. Pentru generatia hippie, sexul era un aspect care trebuia celebrat, expus si nu cenzurat.
Folosirea halucinogenelor a fost legata indisolubil de aceasta miscare a anilor ’60. Timothy Miller face distinctia intre dope si drugs, in viziunea hipiotilor. Folosirea celor dintai era vazuta ca fiind benefica, in timp ce, cele din urma erau recunoscute ca avand o influenta negativa asupra mintii si corpului. Felul in care se raportau acestia la halucinogene a fost suprins de catre Tom Coffin, scriitor al generatiei hippie:
We’re talking about and doing Revolution, attack on all fronts, political, educational, religious, cultural, even business. And dope is part of that revolution, and if you fear dope more than you fear Richard Nixon and his Machines Men of Death, then you have indeed sold out and bought in. The difference between Stupor and Ecstasy is the difference between Jack Daniels and Orange Sunshine, between the Pentagon and Woodstock, between The New York Times and Good Times. We all have to make our choices.
storify.com
storify.com
Festivalurile de muzica din aceasta perioada, incluzand faimosul festival Woodstock au reprezentat adevarate exprimari culturale ale dezvoltarii culturii hippie intr-o maniera unica si de durata.
Cultura hippie s-a dezvoltat intr-o perioada a tensiunilor. Statele Unite ale Americii se confruntau atat cu probleme ridicate de situatia drepturilor civile, cat si cu provocarile din plan extern, vizand Razboiul Rece, concretizat la acel moment in Razoiul din Vietnam. Aceste probleme si multe altele, i-au determinat pe multi dintre membrii generatiei hippie sa reactioneze. Organizatia Studentilor pentru o Societate Democratica s-a opus politicii de interventie militara a Statelor Unite, pronuntandu-se vehement impotriva Razboiului din Vietnam.
O alta coordonata importanta a miscarii a fost legata de experimentul comunitatii. Prima comunitate creata de tinerii hippie a fost asezamantul cunoscut sub numele de Drop City, in Colorado. Ideea din spatele acestui asezamant a fost crearea unui spatiu in interiorul caruia, diferiti artisti sa poata convietui, in scopul de a produce arta, acceptand responsabilitatile egale ale traiului in comun.
Asadar, miscarea hippie a avut un impact semnificativ asupra societatii Statelor Unite in perioada anilor ’60, ’70, influentand-o in aspecte precum: atitudini sexuale, uzul drogurilor, aprecieri muzicale, vestimentatie si nu in ultimul rand convingeri politice si sociale.
Promovand convingerile unui trai, bazat pe iubire si bunatate, reprezentantii acestei miscari au influentat evolutia istoriei Statelor Unite ale Americii, dar si a intregii lumi. Acestia au militat pentru distrugerea barierelor dintre rase, etnii, in scopul de a trai in armonie. Prin felul lor de a trai si de a se manifesta, acesti tineri au incercat si au reusit sa transmita Statelor Unite mesajul lor de iubire, egalitate si pace.
“I think our culture is in much better shape than it used to be. There is more diversity; things are more interesting. I am absolutely convinced that people accept one another more openly than they did before the hippies arrived; there is less prejudice in our society than ever before. Sure, some hippies have become insurance salesmen, but none of them that I know deny that what they did was very good. I still believe the things I believed then. We all learned some things then that will be with us for the rest of our lives"
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.