21 mai reprezinta, in calendarul ortodox, sarbatoarea Sfintilor Imparati Constantin si Elena. Putini crestini cunosc insa istoria sfintilor pe care ii sarbatoresc sau carora le poarta numele.
De numele lui Constantin cel Mare se leaga legalizarea religiei crestine in Imperiul Roman, dar – contrar opiniei populare – nu si transformarea crestinismului in religie oficiala a imperiuluI.
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus a fost proclamat imparat de catre armata in iulie 306 d.Hr., succedandu-i la tron tatalui sau, Constantius I. In momentul in care a devenit imparat, Constantin nu trecuse inca la religia crestina, fapt dovedit de monezile batute in primii ani ai domniei sale, monezi ce poarta simbolurile zeilor Marte si Apollo. Imparatul a fost insa un sustinator al religiei crestine, pe care a sprijinit-o prin diverse favoruri acordate bisericii (precum subventii, scutiri de taxe etc.).
Imparatul s-a convertit oficial la crestinism in anul 312, inaintea unei batalii, dar avea sa fie botezat abia in 337, la scurt timp inainte de moartea sa. De asemenea, el nu a renuntat niciodata la titlul traditional imperial de „pontifex maximus", fapt ce i-a atras reprosurile repetate ale unor episcopi.
In anul 313 Constantin cel Mare a promulgat Edictul de la Milano prin care erau interzise in mod oficial persecutiile la adresa crestinilor din imperiu. Acesta a fost un edict de toleranta (asemanator unuia emis de Galerius in 311), care nu a facut insa din crestinism religie de stat in Imperiul Roman. Aceasta transformre are loc mai tarziu, in timpul Imparatului Teodosie (anul 380).
In traditia ortodoxa, Imparatul Constantin este amintit si pentru convocarea primului sinod ecumenic, in anul 325. In cadrul Primului Conciliu de la Niceea principala tema de discutie a fost arianismul, considerat de majoritatea episcopilor crestini o erezie ce trebuie combatuta. Ca raspuns la aceasta, la acest prim sinod s-au pus bazele dogmatice (inclusiv Crezul) si primele canoane ale religiei crestine. Tot in cadrul Conciliului de la Niceea s-a stabilit si principiul alegerii datei Pastilor (prima duminica dupa luna plina de dupa echinoctiul de primavara), pastrat pana in zilele noastre.
Mama lui Constantin, Imparateasa Elena, s-a remarcat de-a lungul domniei fiului ei drept aparatoare a crestinilor. Ea a plecat, impreuna cu o solie oficiala trimisa de Imparat, la Ierusalim, pentru gasirea sfintei cruci, pe care se spune ca a si gasit-o.
Constantin si Elena au fost canonizati pentru meritele si serviciile aduse bisericii si crestinismului, iar astazi sunt sarbatoriti de ortodocsi si greco-catolici.