Evolutia dietei alimentare este strans legata de evolutia omenirii (incepand cu utilizarea unor unelte pentru spargerea nucilor si continuand cu prinderea insectelor, vanatoarea, utilizarea focului pentru prepararea alimentelor si mai ales odata cu inventarea agriculturii in epoca neolitica – cea care a inceput in jurul anilor 10.000 i Hr.) si aceasta a reprezentat, cu siguranta, una dintre cele mai importante schimbari care au avut loc in comportamentul uman.
Un studiu al unor materii fecale vechi de 50.000 de ani sugereaza faptul ca neandertalienii consumau mai multe fructe si legume decat s-a crezut anterior. Studiul a fost publicat in revista PLOS ONE.
In ultimele decenii dieta stramosilor nostri a reprezentat un important subiect de dezbatere in randul cercetatorilor.
Unii paleoantropologi credeau ca Homo neanderthalensis, cel care a trait intr-un mediu mult mai rece decat cel al omului modern, avea o dieta compusa aproape exclusiv din carne. Aceasta ipoteza a rezultat din studiul oaselor si din semnatura izotopica (raportul dintre elementele radioactive stabile si instabile) din fosile.
Studiile au sugerat chiar ca diferentele de dieta dintre cele doua populatii hominide ar putea reprezenta o posibila explicatie pentru disparitia neandertalienilor.
Carnea si mai ales maduva osoasa reprezinta o sursa importanta de calorii, continand aminoacizi si nutrienti care sunt ideali pentru dezvoltarea creierului. Acestea sunt, de asemenea, extrem de importante intr-un mediu rece. In concluzie, este logic ca dieta neandertalienilor sa fie compusa, in principal, din carne pentru a sustine nevoile energetice ale organismului.
Revista PLOS ONE prezinta rezultatele unui nou studiu asupra coprolitilor (fecale fosilizate) care au aparut in urma sapaturilor arheologice din situl El Salt din Alicante, Spania.
Cercetatorii au atribuit aceste fecale fosilizate neandertalienilor, utilizand in acest scop o sursa de lumina fluorescenta albastra (cel mai probabil o lampa UVA, dar nu se specifica in mod explicit acest detaliu).
Cercetatorii au studiat diferite molecule organice, in special steroli (alcool steroid) care apar in mod natural in plante si animale.
Prezenta fitosterolului, in special 5b-stigmastanol si 5b-epistigmastanol, este un indicator pentru consumul de plante de catre animale, inclusiv la om.
Desi din analiza cercetatorilor a rezultat, in mod clar, ca nu a avut loc nicio contaminare care ar fi putut explica prezenta fitosterolului, faptul ca acesti coproliti ar fi de origine umana ramane doar o ipoteza.
Fecale similare ar putea proveni de la alte mamifere mari, mai ales avand in vedere ca coprolitii au fost usor arsi.
Cu toate acestea, daca consideram ca materiile fecale fosile sunt intr-adevar de origine umana, atunci studiul dovedeste prezenta clara a materiilor vegetale in probele colectate.
Acest lucru ar putea indica, in mod evident, un regim alimentar mixt. Autorii studiului sugereaza ca aportul de materii vegetale ar fi putut avea loc, de asemenea, prin ingerarea continutului aflat in stomacul animalului pe care l-au mancat.
Aceasta ipoteza nu contrazice insa faptul ca plantele faceau parte din dieta neandertalienilor, ci doar modul prin care acestea erau consumate.
O alta posibilitate, care nu a fost considerata de catre autorii studiului, ar fi aceea ca plantele sa fi fost consumate in scop medicinal sau terapeutic. Intr-adevar, prezenta unor incluziuni (sau gauri) in coproliti, atribuite oualelor de nematode parazite sau sporilor, ar putea sustine aceasta ipoteza.
Un studiu anterior a aratat ca este foarte probabil ca neandertalienii sa fi consumat plante in scop medicinal. In special musetelul, cunoscut pentru proprietatile sale antiinflamatorii, este foarte util pentru calmarea durerilor de stomac. Prezenta unor viermi poate provoca, cu siguranta, un disconfort puternic si/sau durere pe care neandertalienii ar fi incercat sa le atenueze prin ingerarea unor plante. Acestea ar fi reprezentat un remediu pentru acele afectiuni.
Oricum, in ciuda faptului ca este vorba despre un studiu preliminar, concluziile cercetatorilor adauga noi elemente de proba cu privire la modul de hranire al neandertalienilor, dovedind in mod clar prezenta plantelor in coproliti.
Desi nu este prima dovada cu privire la prezenta plantelor in dieta neandertalienilor, acest nou studiu adauga noi informatii utile cu privire la viata acestora.