Alexandru Vaida Voevod a fost un om politic, medic, publicist si unul dintre liderii marcanti ai Partidului National Roman din Transilvania, apoi al Partidului National Taranesc.
Aexandru Vaida-Voevod a avut o contributie deosebit de importanta la infaptuirea Unirii Transilvaniei cu Romania.
Pe 29 septembrie/12 octombrie 1918, la Oradea s-au desfasurat lucrarile Comitetului Executiv al Partidului National Roman.
In cadrul acestora s-a hotarat ca natiunea romana din Austro-Ungaria, “libera de orice inraurire straina", sa-si aleaga “asezarea ei printre natiunile libere". Rezolutia Comitetului Executiv a fost citita de catre Alexandru Vaida-Voevod in Parlamentul din Budapesta pe 5/18 octombrie.
Pe 1 decembrie 1918, a participat la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, unde cei 1228 de delegati alesi ai romanilor “din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca" au votat Rezolutia Unirii care “decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania".
Dupa acest eveniment istoric, Alexandru Vaida Voevod devine membru al Consiliului Dirigent, pentru a pregati unificarea administrativa cu Vechiul Regat si s-a numarat intre cei patru delegati ardeleni (alaturi de Vasile Goldis, respectiv episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea) care au adus regelui Ferdinand I Rezolutia Unirii pentru a fi ratificata.
Deputat in Parlamentul Romaniei din anul 1919, ministru secretar de stat al Transilvaniei, presedinte al Consiliului de Ministri si ministru al afacerilor straine, guvernul sau semneaza tratatul de pace cu Austria si raspunde pozitiv la propunerea URSS de semnare a tratatului dintre cele doua tari.
La 30 martie 1938 este numit consilier regal, si a participat la consiliile de coroana. In timp ce detinea aceste functii importante in stat, el a militat intotdeauna pentru pastrarea patriotismului romanesc.