Iuliu Cardinal Hossu a fost un episcop greco-catolic de Cluj-Gherla.
Alaturi de predecesorii sai, episcopul Iuliu Hossu a contribuit decisiv la unirea Transilvaniei cu tara-mama.
Dupa terminarea primului razboi mondial, noua situatie mondiala favoriza formarea statelor nationale. Prin urmare, romanii din Transilvania, Banat si Ungaria si-au format organe politice proprii, asteptand momentul prielnic infaptuirii unirii politice cu Romania.
La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, din incredintarea Marelui Sfat al Natiunii, noul episcop de Gherla, Iuliu Hossu, a vestit lumii Unirea tuturor romanilor, prin citirea Declaratiei de Unire.
“Astazi, prin hotararea noastra, se infaptuieste Romania Mare, una si nedespartita, rostind fericiti toti romanii de pe aceste plaiuri: Ne unim pe veci cu Tara-Mama, Romania. A biruit Dreptatea. Acesta-i ceasul dreptatii lui Dumnezeu si al rasplatirii Lui pentru suferintele veacurilor purtate de un neam, cu credinta in Dumnezeu si cu nadejdea in dreptatea Lui", a spus Iuliu Cardinal Hossu.
“Pe cum ne vedeti aici imbratisati frateste, asa sa ramana imbratisati pe veci toti fratii romani", a spus Iuliu Hossu dupa citirea declaratiei.
In ziua urmatoare este ales in delegatia celor patru membri, doi uniti (Iuliu Hossu, Alexandru Vaida-Voevod) si doi ortodocsi (Miron Cristea, Vasile Goldis) pentru a prezenta la Bucuresti, Regelui Ferdinand, hotararile Adunarii Nationale. In calitate de senator de drept al Romaniei intregite, activitatea sa parlamentara a vizat probleme vitale ale tarii precum intarirea unitatii nationale, apararea integritatii teritoriale, apararea drepturilor si libertatilor Bisericii.