"
Potrivit traditiei locale, prima biserica din acest loc, din lemn, a fost construita pe la sfarsitul secolului al XVII-lea, de catre Delea Logofatul, ea fiind atestata documentar in anul 1761, in memorialul calatoriei lui Blasius Kleiner. Mai apoi, probabil in timpul domniei lui Alexandru Ghica Voievod (1766-1768), in locul ei a fost ridicata o biserica din zid, a carei pisanie nu s-a pastrat pana astazi.
In planul lui Purcel, intocmit in anul 1789, aceasta biserica, consemnata sub numele de "Dely Nou", este confundata cu biserica vecina, actuala "Delea Noua". Pe atunci, locasul avea o singura turla si era acoperit cu sindrila, fiind reparat in anul 1853.
Actuala biserica a fost construita intre 24 iunie 1894 si 2 mai 1896, in vremea regelui Carol I, dupa planurile arhitectului George Mandrea (1855-1916), potrivit pisaniei, prin osteneala credinciosilor din parohie, cu ajutorul Mitropoliei Ungro-Vlahiei, pastorita pe atunci de mitropolitul Ghenadie Petrescu.
Biserica a fost pictata pana in vara anului 1895, de catre pictorul Mihail Dragomirescu, in timp ce sculptorul C.M.Babic a lucrat catapeteasma, amvonul, stranele si scaunul arhieresc.
Biserica este zidita in forma de cruce, avand o lungime de 30 de metri, o latime de 10 metri si o inaltime de peste 16 metri. Absida din Sfantul Altar este dublu decrosata, turla mare este asezata pe naos, pridvorul este inchis si incununat cu doua turnuri. Ca aspect general, biserica are aceeasi arhitectura cu Biserica Sfantul Nicolae "Basilescu" si Biserica Sfanta Treime, din Manastirea Sinaia, ambele proiectate de catre arhitectul George Mandrea.
Intrarea in biserica se face printr-un mic pridvor deosebit, cu o suprafata de opt metri patrati, acoperit in trei ape, avand un portal sculptat in piatra, deasupra caruia este asezata urmatoarea pisanie:
„Ziditu-s-a aceasta Sfanta Biserica, cu hramul Sfintei Celei de o Fiinta si de Viata Facatoarei si Nedespartitei Treimi, prin osardia si ravna Inalt Prea Sfintitului Arhiepiscop si Mitropolit al Ungro-Vlahiei D. D. Ghenadie, Primat al Romaniei, in zilele Prea inaltatului nostru Domn Carol I, Regele Romaniei, si s-a terminat la 2 mai 1896, cand s-a si sfintit, de catre Inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul, in anul al III-lea al arhipastoririi sale la Duhovniceasca osteneala si cheltuiala a Inalt Prea Sfintiei Sale a harazit pentru acest Dumnezeiesc locas, a fost ajutat si de dragostea mai multor buni crestini, intre care cei mai de capetenie au fost Preotii Nita Ionescu Mirodot, Radu Marinescu, precum si Domnii Gheorghe Dobrescu, Constantin Voiculescu, Anton Stoian si Ivan Cristovici."
Intre anii 1923-1925 s-au efectuat reparatii radicale, prin purtarea de grija a preotului Constantin Diaconescu, biserica fiind repictata, de catre pictorul Constantin Vasilescu. Dupa cutremurul din anul 1977, s-au efectuat noi reparatii exterioare, de catre preotul paroh Constantin Georgescu. Reparatiile interioare si restaurarea picturii s-au facut abia in anul 1984, de catre preotul Boitan Florian, pictor fiind Eremia Profeta.