Din aceeasi categorie
|
Istoria bisericii Albe Bucuresti 950 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Biserica Coltea -Bucuresti 1.377 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Hipodromul din Bucuresti - Bucuresti stict secret 1.198 vizite - 0 comentarii adaugat de hannah |
||||||||||||||||||
|
Biserica Popa Soare -Bucuresti 931 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Biserica Schitul Darvari 1.044 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Maria Magdalena-Personalitati care au marcat istoria 1.799 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
01:12
|
Bucurestiul iubit, dar comunist 1.893 vizite - 0 comentarii adaugat de lavinia |
||||||||||||||||||
|
Carlos "Sacalul" - Bucuresti,strict secret 1.253 vizite - 0 comentarii adaugat de hannah |
||||||||||||||||||
|
Venirea minerilor la Bucuresti - Dupa 20 de ani 1.224 vizite - 0 comentarii adaugat de orly |
||||||||||||||||||
|
Executia lui Ion Antonescu Bucuresti,strict secret 1.399 vizite - 0 comentarii adaugat de hannah |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Biserica „Popa Rusu" din Bucuresti
| Adaugat de Cozana | 10.10.2018 |  Adauga
la favorite |
862 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteBiserica „Popa Rusu" din Bucuresti este asezata in partea de nord-est a orasului, intre strazile: Armeneasca, Spatarului si Latina.
Hramul bisericii este „Sfanta Treime", avand ca ocrotitori pe Sf. Ierarh Nicolae si Sf. Cuv. Maica Parascheva.
Anterior constructiei actuale, la sfarsitul secolului al XVII-lea sau inceputul secolului al XVIII-lea, se afla cam la 10 metri spre sud de biserica actuala o alta biserica de lemn ce avea hramul Sfanta Cuvioasa Parascheva, al carei drept ctitor se pomeneste de Banica Bogasieru. Aceasta biserica care exista in mahalaua Popa Rusu este amintita in anii 1718, 1776, 1796 si 1810.
Numele de „Biserica Popa Rusu" i-a fost dat dupa un preot „popa rus", care a slujit la ea, nume preluat si de mahalaua dimprejurul ei. Acest „popa rus", ramas in Bucuresti dupa unul din razboiele ruso-turce, a infiintat un cor si l-a dirijat la biserica Sf. Anton – Curtea Veche pe la anul 1700.
In anul 1813, martie 17, a fost zidita din caramida actuala biserica, ctitoria lui Manolache – vataful harabagiilor – si sotia sa Ilinca, zugraviti in pronaos pe peretele de sud, tinand in maini biserica. La inceput biserica avea doua turle egale pe naos si pronaos (care ulterior s-au refacut), cu acces la turnul clopotnitei printr-o scara zidita in exterior, atasata la peretele de nord al pronaosului.
In anul 1905 – la prima sa vizita in aceasta biserica – facuta de marele scriitor si istoric N. Iorga, acesta gaseste asezata undeva in curtea bisericii, pisania care fusese deasupra usii de la intrare, care cuprindea numele ctitorilor: Manolache, Ilinca, Safta, Voica, Maria, Andrei iereu, Teodor iereu, Dana prezbitera, Pauna prezbitera, Ilinca, Stan, datata anul 1813 martie 17.
In anii 1867 si 1890 biserica a fost reparata – refacandu-i-se unele temelii exterioare. Aceste reparatii s-au petrecut in timpul pastoririi preotului Anton Mihaescu (1867 – 1918). Slabele posibilitati materiale ale parohiei s-au datorat in parte si numarului mic de enoriasi, ceea ce a condus, pentru un timp (1918 – 1925), ca biserica sa fie atasata ca filiala la biserica Popa Chitu.
In anul 1915 biserica a fost restaurata mai amplu: s-au marit si inaltat ferestrele, s-a renovat pictura, s-a renovat catapeteasma si s-au facut reparatii exterioare.
In anul 1925 s-a construit pridvorul deschis cu coloane si cafasul pentru cor. Pictura a fost renovata de pictorul Grigore Pelinescu, care a pictat initial si pridvorul deschis.
In anul 1943, dupa cutremurul din anul 1940, turla de pe naos si turnul-clopotnita, aflat deasupra pronaosului, s-au reparat. Cu aceasta ocazie, turnul-clopotnita a fost mutat pe vechiul pridvor, avand intrarea de acces prin interiorul bisericii.
Dupa cutremurul din anul 1977, s-au refacut tencuielile suport cu pictura originala cazute de la cutremur, intervenindu-se cu retusuri in interiorul bisericii, pictandu-se pridvorul deschis aproape integral de catre pictorul Milea Cristian.
Biserica are forma de cruce, construita in plan treflat si pastreaza ca plan si elevatie traseele arhitecturii originare, exceptand pridvorul deschis adaugat in anul 1925 si turnul-clopotnita mutat de pe pronaos pe vechiul pridvor (1943), biserica prezentandu-se armonios, desi nu prezinta importanta arhitectonica deosebita.
Biserica are in componenta urmatoarele compartimentari:
Altarul semicircular prezinta spre nord si sud proscomidiarul si diaconiconul, iar spre est este strapuns de o fereastra cu vitrou ce se ingusteaza spre exterior si alta la nord, cu rama metalica simpla. Boltirea altarului este intr-o semicalota sferica.
Catapeteasma din lemn are incadrate icoanele altei catapetesme din 1833, lucrata de Chirita – zugravul din Bucuresti – mahalaua Magureni.
Actuala catapeteasma, stranele si o parte din mobilier, sunt lucrate artistic din stejar masiv in atelierele lui C.M. Basic in anul 1916.
Naosul, un patrat cu doua abside laterale semicirculare boltite cu cate o semicalota sferica, prezinta o turla ce se descarca prin intermediul celor patru pandantivi pe patru arce semicirculare. Peretii absidelor de nord si sud sunt strapunsi de cate o fereastra ingustata spre exterior.
Pronaosul prezinta cate o fereastra pe peretii de nord si sud si este boltit cu o calota semisferica ce se descarca prin intermediul pandantivilor pe trei axe semicirculare si pe peretele despartitor pronaos – pridvor de la vest. Peretele de vest are in partea superioara o deschidere prin care se patrunde in cafas, iar in partea inferioara se descarca pe patru stalpi (doi cate doi) cilindrici cu baza patrata.
Pridvorul inchis prezinta in partea superioara cafasul. Accesul la cafas se face cu ajutorul unei scari in spirala (metalica) ce se afla in coltul de nord-vest. In cafas, peretele de nord este strapuns de o usa prin care se ajunge la un turn-clopotnita octogonal ce se sprijina pe o baza patrata.
Pridvorul deschis (adaugat in anul 1925) e un dreptunghi cu plafon drept, ce se sprijina prin intermediul a cinci arcuri (trei la vest, cate unul la sud si nord) pe sase stalpi cilindrici cu baza patrata.
In corpul bisericii sunt patru ferestre, purtand icoane vitrouri: Sf. Nicolae, Sf. Arhanghel Mihail, Sf. Arhidiacon Stefan si Sf. Muc. Sofia.
In exterior, cam la o inaltime de patru metri, se gasesc o serie de lunete circulare care inconjoara biserica, in care sunt pictati sfinti mucenici si cuviosi parinti ai crestinismului ortodox. Deasupra, intreaga cladire este despartita de un brau orizontal (gen sfoara rasucita), iar de la streasina in jos sunt alte doua brauri mai apropiate. Acoperisul este cu tabla de cupru, cu streasina si burlane de scurgere pentru apa de ploaie.
Pictura, in fresca-tempera, bogata in tablouri religioase, pastreaza sub repictarile anterioare facute in tempera, pictura originara executata in anul 1813. Pictura originara se incadreaza stilistic in traditia picturii ortodoxe, specifa sfarsitului de secol al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, cu unele influente grecesti atat de des intalnite odata cu inceputul perioadei fanariote la noi in tara. De asemenea, inscriptiile sunt cu litere latine.
In anii 1994 – 1995 biserica a fost pictata in intregime, sub pastorirea preotului paroh Petre Stanculescu.
Biserica are casa parohiala in strada Arcului nr. 15, aproape de biserica, donata de un evlavios crestin in anul 1880. Prezentand o vechime substantiala ca ani de folosinta, tot cu efortul sustinut al preotului paroh Petre Stanculescu, casa parohiala s-a reparat capital in ultimul trimestru al anului 1995.
Hramul bisericii este „Sfanta Treime", avand ca ocrotitori pe Sf. Ierarh Nicolae si Sf. Cuv. Maica Parascheva.
Anterior constructiei actuale, la sfarsitul secolului al XVII-lea sau inceputul secolului al XVIII-lea, se afla cam la 10 metri spre sud de biserica actuala o alta biserica de lemn ce avea hramul Sfanta Cuvioasa Parascheva, al carei drept ctitor se pomeneste de Banica Bogasieru. Aceasta biserica care exista in mahalaua Popa Rusu este amintita in anii 1718, 1776, 1796 si 1810.
Numele de „Biserica Popa Rusu" i-a fost dat dupa un preot „popa rus", care a slujit la ea, nume preluat si de mahalaua dimprejurul ei. Acest „popa rus", ramas in Bucuresti dupa unul din razboiele ruso-turce, a infiintat un cor si l-a dirijat la biserica Sf. Anton – Curtea Veche pe la anul 1700.
In anul 1813, martie 17, a fost zidita din caramida actuala biserica, ctitoria lui Manolache – vataful harabagiilor – si sotia sa Ilinca, zugraviti in pronaos pe peretele de sud, tinand in maini biserica. La inceput biserica avea doua turle egale pe naos si pronaos (care ulterior s-au refacut), cu acces la turnul clopotnitei printr-o scara zidita in exterior, atasata la peretele de nord al pronaosului.
In anul 1905 – la prima sa vizita in aceasta biserica – facuta de marele scriitor si istoric N. Iorga, acesta gaseste asezata undeva in curtea bisericii, pisania care fusese deasupra usii de la intrare, care cuprindea numele ctitorilor: Manolache, Ilinca, Safta, Voica, Maria, Andrei iereu, Teodor iereu, Dana prezbitera, Pauna prezbitera, Ilinca, Stan, datata anul 1813 martie 17.
In anii 1867 si 1890 biserica a fost reparata – refacandu-i-se unele temelii exterioare. Aceste reparatii s-au petrecut in timpul pastoririi preotului Anton Mihaescu (1867 – 1918). Slabele posibilitati materiale ale parohiei s-au datorat in parte si numarului mic de enoriasi, ceea ce a condus, pentru un timp (1918 – 1925), ca biserica sa fie atasata ca filiala la biserica Popa Chitu.
In anul 1915 biserica a fost restaurata mai amplu: s-au marit si inaltat ferestrele, s-a renovat pictura, s-a renovat catapeteasma si s-au facut reparatii exterioare.
In anul 1925 s-a construit pridvorul deschis cu coloane si cafasul pentru cor. Pictura a fost renovata de pictorul Grigore Pelinescu, care a pictat initial si pridvorul deschis.
In anul 1943, dupa cutremurul din anul 1940, turla de pe naos si turnul-clopotnita, aflat deasupra pronaosului, s-au reparat. Cu aceasta ocazie, turnul-clopotnita a fost mutat pe vechiul pridvor, avand intrarea de acces prin interiorul bisericii.
Dupa cutremurul din anul 1977, s-au refacut tencuielile suport cu pictura originala cazute de la cutremur, intervenindu-se cu retusuri in interiorul bisericii, pictandu-se pridvorul deschis aproape integral de catre pictorul Milea Cristian.
Biserica are forma de cruce, construita in plan treflat si pastreaza ca plan si elevatie traseele arhitecturii originare, exceptand pridvorul deschis adaugat in anul 1925 si turnul-clopotnita mutat de pe pronaos pe vechiul pridvor (1943), biserica prezentandu-se armonios, desi nu prezinta importanta arhitectonica deosebita.
Biserica are in componenta urmatoarele compartimentari:
Altarul semicircular prezinta spre nord si sud proscomidiarul si diaconiconul, iar spre est este strapuns de o fereastra cu vitrou ce se ingusteaza spre exterior si alta la nord, cu rama metalica simpla. Boltirea altarului este intr-o semicalota sferica.
Catapeteasma din lemn are incadrate icoanele altei catapetesme din 1833, lucrata de Chirita – zugravul din Bucuresti – mahalaua Magureni.
Actuala catapeteasma, stranele si o parte din mobilier, sunt lucrate artistic din stejar masiv in atelierele lui C.M. Basic in anul 1916.
Naosul, un patrat cu doua abside laterale semicirculare boltite cu cate o semicalota sferica, prezinta o turla ce se descarca prin intermediul celor patru pandantivi pe patru arce semicirculare. Peretii absidelor de nord si sud sunt strapunsi de cate o fereastra ingustata spre exterior.
Pronaosul prezinta cate o fereastra pe peretii de nord si sud si este boltit cu o calota semisferica ce se descarca prin intermediul pandantivilor pe trei axe semicirculare si pe peretele despartitor pronaos – pridvor de la vest. Peretele de vest are in partea superioara o deschidere prin care se patrunde in cafas, iar in partea inferioara se descarca pe patru stalpi (doi cate doi) cilindrici cu baza patrata.
Pridvorul inchis prezinta in partea superioara cafasul. Accesul la cafas se face cu ajutorul unei scari in spirala (metalica) ce se afla in coltul de nord-vest. In cafas, peretele de nord este strapuns de o usa prin care se ajunge la un turn-clopotnita octogonal ce se sprijina pe o baza patrata.
Pridvorul deschis (adaugat in anul 1925) e un dreptunghi cu plafon drept, ce se sprijina prin intermediul a cinci arcuri (trei la vest, cate unul la sud si nord) pe sase stalpi cilindrici cu baza patrata.
In corpul bisericii sunt patru ferestre, purtand icoane vitrouri: Sf. Nicolae, Sf. Arhanghel Mihail, Sf. Arhidiacon Stefan si Sf. Muc. Sofia.
In exterior, cam la o inaltime de patru metri, se gasesc o serie de lunete circulare care inconjoara biserica, in care sunt pictati sfinti mucenici si cuviosi parinti ai crestinismului ortodox. Deasupra, intreaga cladire este despartita de un brau orizontal (gen sfoara rasucita), iar de la streasina in jos sunt alte doua brauri mai apropiate. Acoperisul este cu tabla de cupru, cu streasina si burlane de scurgere pentru apa de ploaie.
Pictura, in fresca-tempera, bogata in tablouri religioase, pastreaza sub repictarile anterioare facute in tempera, pictura originara executata in anul 1813. Pictura originara se incadreaza stilistic in traditia picturii ortodoxe, specifa sfarsitului de secol al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, cu unele influente grecesti atat de des intalnite odata cu inceputul perioadei fanariote la noi in tara. De asemenea, inscriptiile sunt cu litere latine.
In anii 1994 – 1995 biserica a fost pictata in intregime, sub pastorirea preotului paroh Petre Stanculescu.
Biserica are casa parohiala in strada Arcului nr. 15, aproape de biserica, donata de un evlavios crestin in anul 1880. Prezentand o vechime substantiala ca ani de folosinta, tot cu efortul sustinut al preotului paroh Petre Stanculescu, casa parohiala s-a reparat capital in ultimul trimestru al anului 1995.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.