AnuntulVideo >>
Cultura >>
Arta
Joshua Reynolds s-a nascut la 16 iulie 1723 la Plympton, un orasel situat in apropierea portului Plymouth Dock (astazi Devenport), intr-o familie de clerici si carturari. A fost al saptelea copil din cei doisprezece ai reverendului Samuel Reynolds, absolvent de Oxford si directorul scolii elementare din localitate.
In noiembrie 1740 tatal sau il trimite la Londra in atelierul lui Thomas Hudson, pictor portretist la moda in vremea aceea. Trei ani mai tarziu se intoarce la Plymouth Dock. La 26 de ani pleaca in calatorie in Italia. Dupa scurte escale in 1750 ajunge la Roma. Studiaza toate colectiile, le analizeaza, isi petrece timpul copiind lucrarile lui Rafael. Adevaratul sau idol este Michelangelo, pe care il numeste "divin". Paraseste Roma si locuieste scurt timp la Neapole si Florenta. Viziteaza Parma si Bologna de unde pleaca la Venetia. Inainte de a se inapoia in tara, se opreste o luna la Paris unde se familiarizeaza cu pictura franceza contemporana.
Recunoasterea definitiva o dobandeste pictand portretul in marime naturala al prietenului sau Augustus Keppel. Pe 14 decembrie 1768, Reynolds care contribuise la infiintarea Academiei Regale, este ales in unanimitate primul ei director. A ocupat aceasta functie vreme de peste 20 de ani. Pe 21 iulie 1769 este inobilat, devine Sir Joshua Reynolds. In 1784 este numit pictorul oficial al curtii regale. In 1786, tarina Ecaterina a II-a a Rusiei ii comanda un tablou istoric. Reynolds are libertate totala in alegerea temei si a dimensiunilor tabloului; picteaza Hercules sugrumand serpii trimisi de Hera.
Face cateva calatorii pe continent, studiaza operele maestrilor olandezi si flamanzi contemporani sau clasici. Isi pierde vederea si e nevoit sa renunte la pictura.
Pe 23 februarie 1792 Sir Joshua Reynolds moare de cancer la ficat la resedinta sa din Leicester Fields. Este inmormantat la Catderala Saint Paul alaturi de marele portretist Anton van Dyck.
In creatia lui Reynolds, un loc important il ocupa portretele de copii, atat din punctul de vedere al numarului lor cat si al valorii artistice.