Boala Meniere este o afectiune a urechii interne manifestata prin episoade spontane de vertij insotite de scadere de auz, de tinitus si de senzatie de plenitudine sau presiune la nivelul urechii. De obicei, afectarea este unilaterala. In cele mai multe cazuri afecteaza persoanele cu varste intre 40 si 50 ani, dar poate surveni la orice varsta.
- episoade recurente de vertij – vertijul este o senzatie asemanatoarei celei pe care o persoana o experimenteaza cand se invarte rapid de cateva ori. Vertijul se instaleaza brusc si poate dura de la 20 de minute la cateva ore, uneori ajungand pana la 24 de ore. Vertijul intens se insoteste de senzatie de greata si de varsaturi;
- scadere de auz. La inceput, scaderea de auz este doar in timpul episodului vertiginos. Pe masura avansarii bolii, cei mai multi pacienti prezinta un grad mai mic sau mai mare de scadere permanenta de auz;
- tinitus – perceptia unui sunet in ureche;
- senzatia de plenitudine auriculara
Un episod tipic incepe cu senzatie de plenitudine la nivelul urechii, cu tinitus care creste in intensitate urmat apoi de scadere de auz si vertij cu greata si varsaturi repetate. Dupa un timp ce de obicei variaza intre 20 de minute si cateva ore, manifestarile incep sa scada in intensitate.
Severitatea, intensitatea diferitelor manifestari si frecventa episoade lor variaza.
sus
Cauze bolii Meniere
Cauza bolii Meniere nu este foarte bine definita. Este incriminata o modificare a volumului, presiunii sau compozitiei chimice a lichidului de la nivelul urechii interne (endolimfei).
Principala modificare patologica consta intr-o crestere a volumului endolimfatic cu distensia sistemului endolimfatic-hidrops endolimfatic.