Hreanul
In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina.
Planta contine: triglicozizi sulfurati, enzime , acizi minerali , glucide complexe , vitamine B2 , C , nonozaharide , saruri minerale ( potasiu, calciu , fier , mangan, fosfor ) .
Hreanul are calitati: diuretice, digestive, antibiotice, antiseptice, vermifuge , expectorante , tonice , hipotensive, stomahice.
Hreanul este folosit si in alimentatie , ca si condiment.
Uz intern
Infectii urinare, infectii ale cailor respiratorii superioare, pielonefrite , anasarca, bronsite , hipertensiune , edem pulmonar , pleurozii, astm bronsic , tuberculoza, guta , rahitism, scorbut , tuse --sub forma de infuzie , decoct.
Uz extern
Alopecii , pelada , ulceratii cutanate , boli reumatice , intepaturi de insecte , acnee, muscaturi de sarpe , dermatite , pigmentatii ale pielii-sub forma de bai locale , comprese , cataplasma.
Contraindicatii
Consumul de hrean este interzis in caz de : hipersorticism, boli ale aparatului digestiv, boli cardiace, hemoragii interne, dar si in timpul sarcinii si alaptarii.
Efecte adverse
Supradozajul poate determina : iritatii renale , diaree, hemoragii digestive, scaderea brusca a tensiunii arteriale.