Kiwi (Apteryx australis) este o pasare acarinata din Noua Zeelanda, pe cale de disparitie, inalta de 30 cm, cu aripile atrofiate, lipsita de clavicula, care se hraneste cu larve de insecte si duce o viata nocturna.[1]
Fiind pasari de noapte, pasarile kiwi nu pot fi intalnite la fiecare pas. Acestea sunt creaturi stranii. O pasare kiwi nu este capabila sa zboare, purtand doar o pereche de aripi rudimentare si nu are coada. Este singura pasare care se ghideaza in vanatorile sale dupa miros. La capatul ciocului prelung este prevazuta cu nari, pe care si le lipeste de pamantul umed pentru a adulmeca ramele, larvele, insectele sau radacinile.
De marimea puilor de gaina, pasarile kiwi sunt aproape oarbe. Ele traiesc in vizuini sapate in pamantul umed isi depun ouale de dimensiuni uriase cate unul sau doua pe an, cantarind pana la 450 grame, ceea ce reprezinta aproximativ 25% din greutatea femelei. Raportate la proportiile pasarii, ouale sunt cele mai mari oua ale vreuneia dintre specii.
Barbatusul incubeaza ouale, in timp ce adoarme in vizuina, pentru ca dupa aproape 3 luni puisorii sa sparga coaja si sa iasa acoperiti cu pene. Localnicii maori considerau toate speciile de pasari sacre, ca odraslele zeului padurilor, pasarile kiwi fiind sacre. Numai capeteniilor le era permis sa manance carnea de kiwi, iar pieile cu pene erau purtate de mai marii tribului ca pelerine.