Din aceeasi categorie
|
Ana de Noailles 1.380 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Regina Maria inainte de Romania. 17 ani de poveste 74 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Anna de Austria si Cei trei muschetari 1.683 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Principesa Margareta 2011 1.210 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Regii Frantei: Ludovic al XIV-lea, Regele Soare 206 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Carol I si Elisabeta – Primii regi ai Romaniei 1.149 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Regina Maria a Romaniei 1.276 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Casa de Hohenzollern 1.213 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cautare si salvare maritima - 185 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
In numele Tatalui.Principesa Margareta 650 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Regina Ana, Principesa de Bourbon-Parma
| Adaugat de Cozana | 02.08.2016 |  Adauga
la favorite |
1.286 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoritePrincipesa Ana de Bourbon-Parma (cunoscuta si sub apelativul Regina Ana, prenume complet Anne Antoinette Francoise Charlotte Zita Marquerite; n. 18 septembrie 1923, Paris, Franta – d. 1 august 2016, Morges[*], Elvetia) a fost sotia fostului suveran Mihai I al Romaniei si fiica printului Rene de Bourbon-Parma si a printesei Margaret a Danemarcei. A fost stranepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie materna) si Miguel I al Portugaliei (pe linie paterna) si nepoata de sora a imparatesei Zita de Bourbon-Parma.
Principesa Ana, cetatean francez naturalizat, a participat la cel de-al Doilea Razboi Mondial. L-a cunoscut pe regele Mihai al Romaniei la nunta principesei Elisabeta a Marii Britanii, in noiembrie 1947, cei doi logodindu-se inainte de intoarcerea regelui in Romania. Guvernul Groza nu si-a dat acordul pentru casatorie. Mai mult, sub amenintarea tancurilor rusesti si sub santajul unor crime odioase, l-a fortat pe regele Mihai I sa abdice la 30 decembrie 1947. Cuplul s-a casatorit in cursul anului urmator, in ciuda oprelistilor de natura politica sau religioasa. In cercurile monarhiste si in cadrul familiei regale a Romaniei, Ana de Bourbon-Parma a fost cunoscuta sub titlul Regina Ana (cu calificativul Majestatea Sa).
Regina Ana a Romaniei s-a nascut la Paris in arondismentul al 16-lea, fiind singura fiica a printului Rene de Bourbon-Parma si a printesei Margareta a Danermarcei, primind astfel titlul de principesa de Bourbon-Parma. Aceasta si-a petrecut copilaria impreuna cu familia, respectiv cei trei frati Jacques, Michel si Andre in Franta. In 1939 si-a insotit familia, care fugea din calea nazistilor, in Spania, Portugalia, apoi in Statele Unite. La New York a urmat cursurile scolii de arta Parson's School of Design in perioada 1940-1943 si a lucrat in acelasi timp ca vanzatoare intr-un magazin. Din 1943 pana la sfarsitul razboiului a participat, inrolandu-se voluntar alaturi de Fortele Franceze Libere (trupele sub comanda generalului Charles de Gaulle), la campaniile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg si Germania unde a fost sofer pe ambulanta si infirmiera, pentru acestea primind „Crucea de Razboi" a Frantei
Principesa Ana de Bourbon-Parma nu a participat in noiembrie 1947 la nunta principesei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, dar in acele zile varul sau primar, Jean de Luxemburg, oferea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Acolo s-a cunoscut cu Regele Mihai I, moment despre care isi aminteste ca fiind stanjenitor, din cauza unei gafe protocolare: „Am vazut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, pe sora ei si pe mama, iar de vorba cu ele, in picioare, era un tanar in uniforma, regele Mihai al Romaniei... Cum nu iesisem de multa vreme din armata, in loc sa fac o reverenta, am luat pozitie de drepti si l-am salutat lovind calcaiele, ca un soldat! M-am simtit atat de umilita de mine insami, incat am iesit imediat“. Cu acest prilej s-a petrecut, la Londra, logodna sa cu regele Mihai I, insa la 30 decembrie 1947 a survenit abdicarea fortata a acestuia.
In martie 1948 regele Mihai a declarat la Londra ca abdicarea sa este nula, fiind smulsa prin amenintare cu forta si santaj. Ca urmare a acestei declaratii, guvernul comunist le-a retras atat acestuia, cat si membrilor Familiei Regale, cetatenia romana.
Casatoria Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai a avut loc in exil, in iunie 1948, la Atena. Fiind de religie catolica, Principesa Ana avea nevoie de o dispensa papala pentru a se casatori cu regele Romaniei, care era crestin-ortodox. La acel moment o astfel de dispensa era considerata normala numai daca sotul/sotia non-romano-catolic ar fi ingaduit ca eventualii copii rezultati din casatorie sa fie botezati si crescuti in religia romano-catolica. Regele Mihai a refuzat sa faca o astfel de promisiune din moment ce ar fi violat statutul constitutional al monarhiei romanesti. Pentru a rezolva aceasta problema, insasi regina-mama Elena insotita de mama miresei, principesa Margareta, au hotarat sa prezinte cazul in fata Sfantului Scaun, respectiv mergand in audienta la papa Pius al XII-lea. In ciuda argumentelor reginei Elena si a faptului ca principesa Margaret a izbucnit de nervi trantind cu pumnul in masa, papa nu a fost de acord cu dispensa invocand cazul principesei Giovanna a Italiei, care s-a casatorit cu regele Boris al III-lea al Bulgariei, de altfel ortodox, nerespectand promisiunea de a-si boteza copii in religia catolica, ci in cea orthodoxa.[3]
Nereusind sa obtina dispensa necesara, cuplul a continuat cu pregatirile pentru nunta. Astfel, la cererea papei Pius, Xavier ducele de Parma a emis o declaratie prin care obiecta impotriva oricarei casatorii fara acordul papei sau a familiei miresei, interzicandu-le parintilor miresei sa participela ceremonie. In aceste circumstante familia miresei a fost reprezentata de unchiul matern al principesei, Erik al Danemarcei, care a condus mireasa la altar.La ceremonie au fost prezenti, printre altii, regina-mama Elena a Romaniei, Irina ducesa de Aosta, Katherine principesa a Greciei, Regina Alexandra a Iugoslaviei, Regina Frederika a Greciei alaturi de regele Paul al Greciei, gazdele evenimentului, Amedeo duce de Aosta, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, si rude din partea familiilor de Hanovra si Hesse. Tatal regelui Mihai, Carol, si surorile acestuia, Maria, fosta regina-mama a Iugoslaviei, Elisabeta, fosta regina a Greciei, si Ileana, arhiducesa de Habsburg-Toscana au fost instiintati de eveniment insa nu si invitati. La inceput, au trait in Italia si in Marea Britanie, apoi s-au mutat in Elvetia.
Au impreuna cinci fiice: Margareta, Principesa Mostenitoare a Romaniei, Custode al Coroanei Romaniei (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) si Maria (n. 1964).
S-a stins din viata la ora 13.45 la Spitalul Morges din Elvetia la data de 1 august 2016
Interviu preluat de pe TVR
Principesa Ana, cetatean francez naturalizat, a participat la cel de-al Doilea Razboi Mondial. L-a cunoscut pe regele Mihai al Romaniei la nunta principesei Elisabeta a Marii Britanii, in noiembrie 1947, cei doi logodindu-se inainte de intoarcerea regelui in Romania. Guvernul Groza nu si-a dat acordul pentru casatorie. Mai mult, sub amenintarea tancurilor rusesti si sub santajul unor crime odioase, l-a fortat pe regele Mihai I sa abdice la 30 decembrie 1947. Cuplul s-a casatorit in cursul anului urmator, in ciuda oprelistilor de natura politica sau religioasa. In cercurile monarhiste si in cadrul familiei regale a Romaniei, Ana de Bourbon-Parma a fost cunoscuta sub titlul Regina Ana (cu calificativul Majestatea Sa).
Regina Ana a Romaniei s-a nascut la Paris in arondismentul al 16-lea, fiind singura fiica a printului Rene de Bourbon-Parma si a printesei Margareta a Danermarcei, primind astfel titlul de principesa de Bourbon-Parma. Aceasta si-a petrecut copilaria impreuna cu familia, respectiv cei trei frati Jacques, Michel si Andre in Franta. In 1939 si-a insotit familia, care fugea din calea nazistilor, in Spania, Portugalia, apoi in Statele Unite. La New York a urmat cursurile scolii de arta Parson's School of Design in perioada 1940-1943 si a lucrat in acelasi timp ca vanzatoare intr-un magazin. Din 1943 pana la sfarsitul razboiului a participat, inrolandu-se voluntar alaturi de Fortele Franceze Libere (trupele sub comanda generalului Charles de Gaulle), la campaniile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg si Germania unde a fost sofer pe ambulanta si infirmiera, pentru acestea primind „Crucea de Razboi" a Frantei
Principesa Ana de Bourbon-Parma nu a participat in noiembrie 1947 la nunta principesei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, dar in acele zile varul sau primar, Jean de Luxemburg, oferea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Acolo s-a cunoscut cu Regele Mihai I, moment despre care isi aminteste ca fiind stanjenitor, din cauza unei gafe protocolare: „Am vazut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, pe sora ei si pe mama, iar de vorba cu ele, in picioare, era un tanar in uniforma, regele Mihai al Romaniei... Cum nu iesisem de multa vreme din armata, in loc sa fac o reverenta, am luat pozitie de drepti si l-am salutat lovind calcaiele, ca un soldat! M-am simtit atat de umilita de mine insami, incat am iesit imediat“. Cu acest prilej s-a petrecut, la Londra, logodna sa cu regele Mihai I, insa la 30 decembrie 1947 a survenit abdicarea fortata a acestuia.
In martie 1948 regele Mihai a declarat la Londra ca abdicarea sa este nula, fiind smulsa prin amenintare cu forta si santaj. Ca urmare a acestei declaratii, guvernul comunist le-a retras atat acestuia, cat si membrilor Familiei Regale, cetatenia romana.
Casatoria Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai a avut loc in exil, in iunie 1948, la Atena. Fiind de religie catolica, Principesa Ana avea nevoie de o dispensa papala pentru a se casatori cu regele Romaniei, care era crestin-ortodox. La acel moment o astfel de dispensa era considerata normala numai daca sotul/sotia non-romano-catolic ar fi ingaduit ca eventualii copii rezultati din casatorie sa fie botezati si crescuti in religia romano-catolica. Regele Mihai a refuzat sa faca o astfel de promisiune din moment ce ar fi violat statutul constitutional al monarhiei romanesti. Pentru a rezolva aceasta problema, insasi regina-mama Elena insotita de mama miresei, principesa Margareta, au hotarat sa prezinte cazul in fata Sfantului Scaun, respectiv mergand in audienta la papa Pius al XII-lea. In ciuda argumentelor reginei Elena si a faptului ca principesa Margaret a izbucnit de nervi trantind cu pumnul in masa, papa nu a fost de acord cu dispensa invocand cazul principesei Giovanna a Italiei, care s-a casatorit cu regele Boris al III-lea al Bulgariei, de altfel ortodox, nerespectand promisiunea de a-si boteza copii in religia catolica, ci in cea orthodoxa.[3]
Nereusind sa obtina dispensa necesara, cuplul a continuat cu pregatirile pentru nunta. Astfel, la cererea papei Pius, Xavier ducele de Parma a emis o declaratie prin care obiecta impotriva oricarei casatorii fara acordul papei sau a familiei miresei, interzicandu-le parintilor miresei sa participela ceremonie. In aceste circumstante familia miresei a fost reprezentata de unchiul matern al principesei, Erik al Danemarcei, care a condus mireasa la altar.La ceremonie au fost prezenti, printre altii, regina-mama Elena a Romaniei, Irina ducesa de Aosta, Katherine principesa a Greciei, Regina Alexandra a Iugoslaviei, Regina Frederika a Greciei alaturi de regele Paul al Greciei, gazdele evenimentului, Amedeo duce de Aosta, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, si rude din partea familiilor de Hanovra si Hesse. Tatal regelui Mihai, Carol, si surorile acestuia, Maria, fosta regina-mama a Iugoslaviei, Elisabeta, fosta regina a Greciei, si Ileana, arhiducesa de Habsburg-Toscana au fost instiintati de eveniment insa nu si invitati. La inceput, au trait in Italia si in Marea Britanie, apoi s-au mutat in Elvetia.
Au impreuna cinci fiice: Margareta, Principesa Mostenitoare a Romaniei, Custode al Coroanei Romaniei (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) si Maria (n. 1964).
S-a stins din viata la ora 13.45 la Spitalul Morges din Elvetia la data de 1 august 2016
Interviu preluat de pe TVR
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.