Din aceeasi categorie
|
Constantin Noica si eul crestin 1.712 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Feodor Dostoievski si Ispasirea pedepsei 1.788 vizite - 0 comentarii adaugat de dobre |
||||||||||||||||||
|
2/4.Emil Cioran - Documentar de Patrice Bollon 1.878 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
1/4.Emil Cioran - Documentar de Patrice Bollon 1.869 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
03:24
|
Emil Cioran - Interviu telefonic (Paris 1990) 2.028 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Emil Cioran (1911-1995) - Istorie si Utopie 2.058 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Albert Camus - Filozoful existentialist 1.702 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Dr. Leon Danaila - Sculptorul de creiere 2.047 vizite - 0 comentarii adaugat de MARCU |
||||||||||||||||||
|
Engleza incepatori (tema+vocabular) - Lectia 7 1.121 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
7 lectii de viata de la Tolstoi 772 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Educatie
Baruch Spinoza - Filozoful slefuitor de lentile
| Adaugat de zaharia | 02.08.2016 |  Adauga
la favorite |
1.497 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteBaruch Spinoza, latinizat: Benedictus de Spinoza (n. 24 noiembrie 1632, Amsterdam - d. 21 februarie 1677, Haga) a fost un renumit filosof evreu olandez de origine sefarda cu stramosi de provenienta portugheza (d'Espinosa).
Spinoza a fost un rationalist si unul din reprezentantii panteismului in timpurile moderne. Gandirea lui a fost influentata de scrierile lui Thomas Hobbes si Rene Descartes, insa - spre deosebire de conceptia dualista a acestuia din urma - Spinoza a avut o reprezentare monista a lumii, intreaga existenta reducandu-se la ceea ce el a numit "Substanta".
Biografie
Dupa absolvirea scolii, Spinoza a lucrat in intreprinderea comerciala a tatalui sau. In acest timp elaboreaza o dizertatie asupra principiilor filosofice ale lui Descartes, care va aparea mai tarziu ("Renati Descartes principiorum philosophiae mori geometrico demonstrata", 1663) - singura opera publicata in timpul vietii sale sub semnatura lui - si prepara un tratat asupra progresului intelegerii ("Tractatus de intellectus emendatione"). In 1656, la varsta de 24 de ani, este exclus din comunitatea ebraica datorita vederilor sale interpretate drept eretice. Spinoza considera ca atat crestinismul, cat si iudaismul ar fi fenomene trecatoare in raport cu substanta universala eterna. Este obligat sa paraseasca Amsterdamul si se stabileste la Haga, unde isi castiga existenta lucrand ca slefuitor de lentile si dand lectii particulare.
Aici redacteaza prima sa opera filosofica de amploare "Tractatus de Deo et Homine Ejusque Felicitate" ("Tratat cu privire la Dumnezeu, om si fericirea sa"), in care sunt deja cuprinse trasaturile de baza ale sistemului sau filosofic. Lucreaza la "Tractatus theologico-politicus" ("Tratat teologico-politic"), tiparit la Amsterdam in 1670 si publicat anonim. In 1661 se muta la Rijnsburg, in apropiere de Leiden.
Din cauza ca in institutiile oficiale vederile filosofice erau ingradite de teologie, Spinoza refuza in 1673 oferta printului elector Karl Ludwig din Palatinat de a ocupa o catedra de filosofie la Universitatea din Heidelberg. De asemenea refuza o pensie oferita de regele Ludovic al XIV-lea al Frantei, care-i pretindea sa-i dedice unele din cartile sale. Din cauza aspirarii prafului de sticla la slefuirea lentilelor, se imbolnaveste de silicoza si moare prematur la 21 februarie 1677, in varsta de numai 45 de ani.
Conceptia filosofica
In "Ethica Geometrico Demonstrata" ("Etica prezentata intr-o ordine geometrica", 1674), Spinoza considera ca universul este identic cu Dumnezeu, Substanta rezultata din sine si prin sine. Substanta, notiune preluata din filosofia scolastica, nu are o realitate materiala, ci o esenta metafizica, fiind dotata cu atribute infinite, din care inteligenta umana nu poate cuprinde decat doua: lumea obiectelor materiale si manifestarile gandirii.
Pentru a explica interactiunea evidenta intre obiecte si idei, Spinoza dezvolta teoria paralelismului, in sensul ca fiecare idee poseda o corespondenta fizica si - invers - fiecare obiect fizic dispune de o idee adecvata. Individualitatea lucrurilor este explicata ca forme de manifestare ale substantei, fiind in totalitatea lor natura naturata (natura creata), in timp ce Dumnezeu sau substanta este o natura naturans (natura creatoare).
Din aceasta rezulta ideea indestructibilitatii lumii. Cunoasterea intuitiva a substantei constituie sursa iubirii spirituale a lui Dumnezeu (amor Dei intellectualis). Cauzalitatea iminenta este reprezentata in metafizica lui Spinoza drept natura creata prin ea insasi. Fiecare obiect sau fiecare idee depinde de existenta altor obiecte sau idei, care le determina existenta. Numai prin identificarea cu substanta sau Dumnezeu se poate obtine nemurirea.
Multi din contemporanii lui Spinoza au inteles invatatura sa asupra depersonalizarii lui Dumnezeu drept ateism, in realitate este vorba de un panteism si de reducerea monista a intregului univers obiectiv si spiritual la o singura substanta. In istoria filosofiei, Spinoza ocupa un loc deosebit, el nu a apartinut unei anumite scoli filosofice, nici nu a creat un nou curent in filosofie, neavand discipoli. Totusi, invatatura lui a influentat nu numai gandirea unor filosofi ca Leibniz, Lessing, Fichte si Herder, dar si creatia literara a unor poeti ca Goethe, Wordsworth si Shelley.
Etica lui Spinoza
Etica lui Spinoza cuprinde 5 carti:
este consacrata lui Dumnezeu
. naturii si originii sufletului
. naturii si originii pasiunilor
. studiaza scalvia umana
. dedicata libertatii sufletului
Chiar de la inceputul lucrarii, Spinoza demonstreaza existenta lui Dumnezeu: "Dumnezeu exista in mod necesar. Negand aceasta fraza negam existenta lui Dumnezeu, deoarece natura substantei nu poate fi gandita, fara ca sa existe intrucat substanta este cauza ei insasi."
A doua teza argumentata de filosof este ca Dumnezeu este unic. El exista prin el insusi, este cauza sa si este cauza eficienta a oricarui lucru sau activitati. El conchide: orice activitate a noastra este fixata de necesitatea naturii divine. Activitatea omului este supusa unor legi necesare. Faptele noastre nu pot fi libere in raport cu vointa noastra si nici nu pot fi desfasurate in vederea unui scop. Dumnezeu nu a creat lucrurile cu scopul ca oamenii sa se foloseasca spre fericirea lor. Din contra, toate fenomenele se produc ca o consecinta logica a legilor naturale. Dumnezeu, subliniaza Spinoza, poate fi conceput doar sub atributele de intindere sau gandire desi atributele lui sunt infinite.
In cartea a 2-a filosoful subliniaza ca un corp nu poate sa determine sufletul, sa gandeasca, iar miscarea si ordinea corpului ca si restul operatiunilor sale, daca mai exista, sunt independente de suflet. Trecand dincolo de planul experientei, corpul nostru considerat ca mod al intinderii este obiect al ideii, care constituie sufletul nostru.
Sufletul nu se cunoaste decat daca percepe ideile afectiunilor corpului si percepe corpurile ca existand daca este afectat de ele. Sufletul nu percepe existenta unui corp decat in perioada propriei existente ceea ce inseamna ca sufletul nu are alta durata decat cea a corpului, astfel el inlatura ideea imortalitatii.
Spinoza a fost un rationalist si unul din reprezentantii panteismului in timpurile moderne. Gandirea lui a fost influentata de scrierile lui Thomas Hobbes si Rene Descartes, insa - spre deosebire de conceptia dualista a acestuia din urma - Spinoza a avut o reprezentare monista a lumii, intreaga existenta reducandu-se la ceea ce el a numit "Substanta".
Biografie
Dupa absolvirea scolii, Spinoza a lucrat in intreprinderea comerciala a tatalui sau. In acest timp elaboreaza o dizertatie asupra principiilor filosofice ale lui Descartes, care va aparea mai tarziu ("Renati Descartes principiorum philosophiae mori geometrico demonstrata", 1663) - singura opera publicata in timpul vietii sale sub semnatura lui - si prepara un tratat asupra progresului intelegerii ("Tractatus de intellectus emendatione"). In 1656, la varsta de 24 de ani, este exclus din comunitatea ebraica datorita vederilor sale interpretate drept eretice. Spinoza considera ca atat crestinismul, cat si iudaismul ar fi fenomene trecatoare in raport cu substanta universala eterna. Este obligat sa paraseasca Amsterdamul si se stabileste la Haga, unde isi castiga existenta lucrand ca slefuitor de lentile si dand lectii particulare.
Aici redacteaza prima sa opera filosofica de amploare "Tractatus de Deo et Homine Ejusque Felicitate" ("Tratat cu privire la Dumnezeu, om si fericirea sa"), in care sunt deja cuprinse trasaturile de baza ale sistemului sau filosofic. Lucreaza la "Tractatus theologico-politicus" ("Tratat teologico-politic"), tiparit la Amsterdam in 1670 si publicat anonim. In 1661 se muta la Rijnsburg, in apropiere de Leiden.
Din cauza ca in institutiile oficiale vederile filosofice erau ingradite de teologie, Spinoza refuza in 1673 oferta printului elector Karl Ludwig din Palatinat de a ocupa o catedra de filosofie la Universitatea din Heidelberg. De asemenea refuza o pensie oferita de regele Ludovic al XIV-lea al Frantei, care-i pretindea sa-i dedice unele din cartile sale. Din cauza aspirarii prafului de sticla la slefuirea lentilelor, se imbolnaveste de silicoza si moare prematur la 21 februarie 1677, in varsta de numai 45 de ani.
Conceptia filosofica
In "Ethica Geometrico Demonstrata" ("Etica prezentata intr-o ordine geometrica", 1674), Spinoza considera ca universul este identic cu Dumnezeu, Substanta rezultata din sine si prin sine. Substanta, notiune preluata din filosofia scolastica, nu are o realitate materiala, ci o esenta metafizica, fiind dotata cu atribute infinite, din care inteligenta umana nu poate cuprinde decat doua: lumea obiectelor materiale si manifestarile gandirii.
Pentru a explica interactiunea evidenta intre obiecte si idei, Spinoza dezvolta teoria paralelismului, in sensul ca fiecare idee poseda o corespondenta fizica si - invers - fiecare obiect fizic dispune de o idee adecvata. Individualitatea lucrurilor este explicata ca forme de manifestare ale substantei, fiind in totalitatea lor natura naturata (natura creata), in timp ce Dumnezeu sau substanta este o natura naturans (natura creatoare).
Din aceasta rezulta ideea indestructibilitatii lumii. Cunoasterea intuitiva a substantei constituie sursa iubirii spirituale a lui Dumnezeu (amor Dei intellectualis). Cauzalitatea iminenta este reprezentata in metafizica lui Spinoza drept natura creata prin ea insasi. Fiecare obiect sau fiecare idee depinde de existenta altor obiecte sau idei, care le determina existenta. Numai prin identificarea cu substanta sau Dumnezeu se poate obtine nemurirea.
Multi din contemporanii lui Spinoza au inteles invatatura sa asupra depersonalizarii lui Dumnezeu drept ateism, in realitate este vorba de un panteism si de reducerea monista a intregului univers obiectiv si spiritual la o singura substanta. In istoria filosofiei, Spinoza ocupa un loc deosebit, el nu a apartinut unei anumite scoli filosofice, nici nu a creat un nou curent in filosofie, neavand discipoli. Totusi, invatatura lui a influentat nu numai gandirea unor filosofi ca Leibniz, Lessing, Fichte si Herder, dar si creatia literara a unor poeti ca Goethe, Wordsworth si Shelley.
Etica lui Spinoza
Etica lui Spinoza cuprinde 5 carti:
este consacrata lui Dumnezeu
. naturii si originii sufletului
. naturii si originii pasiunilor
. studiaza scalvia umana
. dedicata libertatii sufletului
Chiar de la inceputul lucrarii, Spinoza demonstreaza existenta lui Dumnezeu: "Dumnezeu exista in mod necesar. Negand aceasta fraza negam existenta lui Dumnezeu, deoarece natura substantei nu poate fi gandita, fara ca sa existe intrucat substanta este cauza ei insasi."
A doua teza argumentata de filosof este ca Dumnezeu este unic. El exista prin el insusi, este cauza sa si este cauza eficienta a oricarui lucru sau activitati. El conchide: orice activitate a noastra este fixata de necesitatea naturii divine. Activitatea omului este supusa unor legi necesare. Faptele noastre nu pot fi libere in raport cu vointa noastra si nici nu pot fi desfasurate in vederea unui scop. Dumnezeu nu a creat lucrurile cu scopul ca oamenii sa se foloseasca spre fericirea lor. Din contra, toate fenomenele se produc ca o consecinta logica a legilor naturale. Dumnezeu, subliniaza Spinoza, poate fi conceput doar sub atributele de intindere sau gandire desi atributele lui sunt infinite.
In cartea a 2-a filosoful subliniaza ca un corp nu poate sa determine sufletul, sa gandeasca, iar miscarea si ordinea corpului ca si restul operatiunilor sale, daca mai exista, sunt independente de suflet. Trecand dincolo de planul experientei, corpul nostru considerat ca mod al intinderii este obiect al ideii, care constituie sufletul nostru.
Sufletul nu se cunoaste decat daca percepe ideile afectiunilor corpului si percepe corpurile ca existand daca este afectat de ele. Sufletul nu percepe existenta unui corp decat in perioada propriei existente ceea ce inseamna ca sufletul nu are alta durata decat cea a corpului, astfel el inlatura ideea imortalitatii.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.