Din aceeasi categorie
|
Revolutia din Taiping 1.025 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Revolutia culturala chineza a lui Mao Zedong 1.569 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Avram Iancu 1.307 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
. Revolutia iraniana 786 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria revolutiei franceze - 1793 1.955 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Revolutia cubaneza 733 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Marchizul de Lafayette - Generalul lui George Washington 922 vizite - 0 comentarii adaugat de marco |
||||||||||||||||||
|
Viata fermierilor in epoca Tudorilor 1.383 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Marea Revolutie Culturala Proletara din China 742 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ce s-a intamplat de-a lungul vremii in 4 martie 1.338 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Revolutia lui Tudor Vladimirescu
| Adaugat de Cozana | 06.04.2016 |  Adauga
la favorite |
968 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favorite• Inceputul secolului al XIX-lea s-a caracterizat printr-o miscare exceptionala pentru libertate sociala, restructurari interne si afirmare nationala. Generoasele idei ale revolutiei franceze, care sustineau dreptatea si egalitatea sociala. precum si dreptul la autodeterminare a popoarelor oprimate au cuprins intreaga Europa; imperiile absolutiste, lovite de forta geniului napoleonian pareau a fi aproape de prabusire, dar inlaturarea lui Napoleon Bonaparte a impus mentinerea vechilor structuri, insa in Peninsula Balcanica, vointa de libertate, unitate si afirmare nationala era din ce in ce mai greu de stavilit.
La implinirea unui secol de domnii fanariote, societatea romaneasca era impiedicata in dezvoltarea sa fireasca, de existenta unor de institutii si a unei clase politice dominata de coruptie si dorinta de imbogatire rapida prin jefuirea resurselor Principatelor Dunarene, aceasta constituind o permanenta instabilitate. Mentinerea de catre Poarta a domniilor fanariote pastra un sistem de extorcare fara egal in intreaga noastra istorie; cumpararea domniilor costa sume enorme (exemplu elocvent cele 3 milioane de piastri date de Mihail Sutu); banii se obtineau prin venalitatea functiilor, orice slujba avand pretul sau (recordul a fost detinut de Ioan Caragea care a vindut 4762 titluri de boierie pentru care a obtinut 20 de milioane de piastri); impozitele indirecte (vamile si ocnele de exemplu) intrau in vistieria domnului.
Vistieria (bugetul) statului se constituia dintr-un impozit personal achitat de catre toti barbatii tarii in varsta de peste 16 ani, dar repartizarea era total inechitabila, pentru ca mai mult de jumatate din populatia tarii (boierii, meamurile, clerul), era scutita de contributie. Prin intermediul unui aparat administrativ lipsit de scrupule, banii erau incasati de la contribuabili prin intermediul celor mai brutale metode.
In aceste conditii, eforturile boierimii pamantene pentru inlaturarea domnilor fanarioti si intarirea institutiei domniei, reprezinta dorinta intregului popor pentru afirmare nationala, impotriva tendintelor dominatoare ale unei clase impuse din afara si straina intereselor romanilor.
Lupta de eliberare a popoarelor din Balcani si succesul unei asemenea actiuni era conditionat de sprijinul unei puteri antiotomane, Rusia tarista.
Elementul determinant al acestei actiuni a fost societatea greceasca secreta Eteria (Fratia sau Societatea prietenilor), infiintata la Odessa in anul 1814 si avand in fruntea sa pe Alexandru Ipsilanti, fiul fostului domnitor fanariot Constantin Ipsilanti.
Conducatorul romanilor la 1821 a fost Tudor Vladimirescu. S-a nascut intr-o familie de tarani liberi, in jurul anului 1780, in satul gorjean Vladimiri, al carui nume ii va deveni patronimic. A inteles timpurile in schimbare, a reusit sa stranga avere, dobandind o pozitie de prestigiu in ierarhia sociala. A foat soldat si ofiter in armata rusa, comandand panduri in razboiul ruso-turc din anii 1806-1812 fiind inaintat in gradul de locotenent al armatei ruse, a primit si ordinul cavaleriei, "Vladimir" clasa a III-a. In perioada iunie-decembrie 1814, Tudor Vladimirescu a stat la Viena. In capitala Imperiului Habsburgic, Tudor a fost interesat de noua conjunctura europeana dupa prima cadere a lui Napoleon Bonaparte.
Continutul actiunii politice romanesti de la 1821 este ilustrat in programul revolutiei alcatuit din textele cancelariei lui Tudor.
"Proclamatia de la Pades" (Tismana, 23 ianuarie 1821), adresata locuitorilor Tarii Romanesti justifica ridicarea la lupta prin dreptul de "rezistenta la opresiune" care decurge din principiul suveranitatii nationale.
Proclamatia exprima gandirea politica a miscarii nationale, urmarind sa atraga atentia asupra situatiei din Principate.
Cel mai important document programatic al revolutiei, cunoscut din februarie 1821 este "Cererile norodului romanesc" care cuprinde principiile de baza ale unei noi ordini sociale.
Se cerea desfiintarea privilegiilor boierimii si obligatia domnitorului numit de catre Poarta de a respecta vointa tuturor celor pe care ii conduce; accesul la functii in stat trebuia sa se faca doar pe baza de merite; se cerea o larga reforma in domeniul justitiei, administratiei, scolar, armata (prin infiintarea unei armate permanente); se solicita desfiintarea vamilor interne. Nu a fost ceruta improprietarirea taranilor cu pamant si desfiintarea definitiva a obligatiilor acestora fata de boieri, pentru a mentine unitatea impotriva asupritorului strain.
Dupa ce a trecut Prutul, Alexandru Ipsilanti a prezentat la Iasi o Proclamatie (28 februarie 1821) in care afirma obiectivele Eteriei, garanta pacea si securitatea Moldovei si facea cunoscut ca in eventualitatea unei interventii otomane, Rusia va "pedepsi aceasta indrazneala". Astfel a fost compromisa inca de la inceput miscarea lui Alexandru Ipsilanti; ambasadorul rus Stroganof de la Constantinopol si tarul Alexandru I care se afla la Congresul Sfintei Aliante de la Laybach (Liubliana, Slovenia) au dezavuat atat Eteria cat si actiunea lui Tudor Vladimirescu.
Hanul lui Manuc. Constructie reprezentativa a Bucurestilor.
Deplasarea de la Iasi catre Bucuresti a lui Alexandru Ipsilanti, primejduia si actiunea romaneasca. In aceasta situatie, Tudor Vladimirescu paraseste in graba Oltenia si se-ndreapta catre Capitala Tarii Romanesti; prin Proclamatia data la 20 martie 1821 de la Cotroceni, unde se afla tabara sa, conducatorul revolutiei insista asupra cauzelor care au determinat ridicarea la arme: pierderea drepturilor de catre romani si jafurile de nesuportat. Prin acordul cu "boierii patrioti" (23 martie) - in virtutea caruia avea dreptul de a exercita "vremelnica stapanire" se legimiteaza actiunea lui Tudor.
Constient ca obiectivele Eteriei faceau iminent un atac otoman, transformand ca in nenumarate randuri tara intr-un spatiu al jafului si pustiirii, Tudor precizeaza in discutiile cu Alexandru Ipsilanti, raporturile dintre cele doua miscari.
In ciuda unor grave divergente, cei doi ajung la un acord, in urma caruia judetele din nordul tarii trec sub autoritatea lui Alexandru Ipsilanti, care isi stabileste cartierul general la Targoviste; judetele de campie si Oltenia revin lui Tudor, iar cartierul general este fixat la Cotroceni. Efectivul trupelor romane a crescut, au fost facute lucrari de fortificare a Bucurestiului, si prin tratativele purtate cu pasalele de la Dunare se evita interventia acestora; se cauta legaturi cu boierii din Iasi pentru ca in unire sa obtina drepturile dorite. si peste munti, in Transilvania, era asteptat "craiul Tudorut'.
Situatia concreta a Principatelor, unde autoritatea puterii suzerane fusese incalcata, a determinat interventia Turciei, la inceputul lunii mai 1821, incurajata fiind si de starea de expectativa a Rusiei.
La apropierea armatei otomane de Bucuresti, Tudor Vladimirescu a pararit Capitala, apreciind ca rezistenta va produce mari nenorociri orasului.
Desi la 18 mai, la Golesti s-a ajuns la o intelegere intre Tudor si eteristi, acestia au hotarat sa-l indeparteze de la conducerea pandurilor cu ajutorul unor capitani-panduri, nemultumiti de severitatea cu care pedepsea Tudor pe cei indisciplinati. In dimineata zilei de 21 mai 1821, mai multi eteristi au pastruns la Tudor, care izolat, a fost scos din tabara, inconjurat de arnauti, si dus la Targoviste, unde a fost ucis miseleste in noaptea de 26/27 mai 1821; trupul sau a fost spintecat si aruncat intr-o fantana. Astfel s-a stins din viata cel care "voise ca in tara lui sa aiba parte de fericire si de putere saracii neamului romanesc".
Fara comandanti, oastea lui Tudor s-a dezmembrat, dar cu toate acestea a dovedit o inalta capacitate de lupta la Dragasani, in confruntarea cu otomanii.
Desi inabusita in sange, unul din obiectivele revolutiei de la 1821, revenirea domnilor pamanteni (autohtoni) a fost obtinut, Poarta numind pe Ionita Sandu Sturdza (in Moldova) si pe Grigore Dimitrie Ghica (in Tara Romaneasca).
La implinirea unui secol de domnii fanariote, societatea romaneasca era impiedicata in dezvoltarea sa fireasca, de existenta unor de institutii si a unei clase politice dominata de coruptie si dorinta de imbogatire rapida prin jefuirea resurselor Principatelor Dunarene, aceasta constituind o permanenta instabilitate. Mentinerea de catre Poarta a domniilor fanariote pastra un sistem de extorcare fara egal in intreaga noastra istorie; cumpararea domniilor costa sume enorme (exemplu elocvent cele 3 milioane de piastri date de Mihail Sutu); banii se obtineau prin venalitatea functiilor, orice slujba avand pretul sau (recordul a fost detinut de Ioan Caragea care a vindut 4762 titluri de boierie pentru care a obtinut 20 de milioane de piastri); impozitele indirecte (vamile si ocnele de exemplu) intrau in vistieria domnului.
Vistieria (bugetul) statului se constituia dintr-un impozit personal achitat de catre toti barbatii tarii in varsta de peste 16 ani, dar repartizarea era total inechitabila, pentru ca mai mult de jumatate din populatia tarii (boierii, meamurile, clerul), era scutita de contributie. Prin intermediul unui aparat administrativ lipsit de scrupule, banii erau incasati de la contribuabili prin intermediul celor mai brutale metode.
In aceste conditii, eforturile boierimii pamantene pentru inlaturarea domnilor fanarioti si intarirea institutiei domniei, reprezinta dorinta intregului popor pentru afirmare nationala, impotriva tendintelor dominatoare ale unei clase impuse din afara si straina intereselor romanilor.
Lupta de eliberare a popoarelor din Balcani si succesul unei asemenea actiuni era conditionat de sprijinul unei puteri antiotomane, Rusia tarista.
Elementul determinant al acestei actiuni a fost societatea greceasca secreta Eteria (Fratia sau Societatea prietenilor), infiintata la Odessa in anul 1814 si avand in fruntea sa pe Alexandru Ipsilanti, fiul fostului domnitor fanariot Constantin Ipsilanti.
Conducatorul romanilor la 1821 a fost Tudor Vladimirescu. S-a nascut intr-o familie de tarani liberi, in jurul anului 1780, in satul gorjean Vladimiri, al carui nume ii va deveni patronimic. A inteles timpurile in schimbare, a reusit sa stranga avere, dobandind o pozitie de prestigiu in ierarhia sociala. A foat soldat si ofiter in armata rusa, comandand panduri in razboiul ruso-turc din anii 1806-1812 fiind inaintat in gradul de locotenent al armatei ruse, a primit si ordinul cavaleriei, "Vladimir" clasa a III-a. In perioada iunie-decembrie 1814, Tudor Vladimirescu a stat la Viena. In capitala Imperiului Habsburgic, Tudor a fost interesat de noua conjunctura europeana dupa prima cadere a lui Napoleon Bonaparte.
Continutul actiunii politice romanesti de la 1821 este ilustrat in programul revolutiei alcatuit din textele cancelariei lui Tudor.
"Proclamatia de la Pades" (Tismana, 23 ianuarie 1821), adresata locuitorilor Tarii Romanesti justifica ridicarea la lupta prin dreptul de "rezistenta la opresiune" care decurge din principiul suveranitatii nationale.
Proclamatia exprima gandirea politica a miscarii nationale, urmarind sa atraga atentia asupra situatiei din Principate.
Cel mai important document programatic al revolutiei, cunoscut din februarie 1821 este "Cererile norodului romanesc" care cuprinde principiile de baza ale unei noi ordini sociale.
Se cerea desfiintarea privilegiilor boierimii si obligatia domnitorului numit de catre Poarta de a respecta vointa tuturor celor pe care ii conduce; accesul la functii in stat trebuia sa se faca doar pe baza de merite; se cerea o larga reforma in domeniul justitiei, administratiei, scolar, armata (prin infiintarea unei armate permanente); se solicita desfiintarea vamilor interne. Nu a fost ceruta improprietarirea taranilor cu pamant si desfiintarea definitiva a obligatiilor acestora fata de boieri, pentru a mentine unitatea impotriva asupritorului strain.
Dupa ce a trecut Prutul, Alexandru Ipsilanti a prezentat la Iasi o Proclamatie (28 februarie 1821) in care afirma obiectivele Eteriei, garanta pacea si securitatea Moldovei si facea cunoscut ca in eventualitatea unei interventii otomane, Rusia va "pedepsi aceasta indrazneala". Astfel a fost compromisa inca de la inceput miscarea lui Alexandru Ipsilanti; ambasadorul rus Stroganof de la Constantinopol si tarul Alexandru I care se afla la Congresul Sfintei Aliante de la Laybach (Liubliana, Slovenia) au dezavuat atat Eteria cat si actiunea lui Tudor Vladimirescu.
Hanul lui Manuc. Constructie reprezentativa a Bucurestilor.
Deplasarea de la Iasi catre Bucuresti a lui Alexandru Ipsilanti, primejduia si actiunea romaneasca. In aceasta situatie, Tudor Vladimirescu paraseste in graba Oltenia si se-ndreapta catre Capitala Tarii Romanesti; prin Proclamatia data la 20 martie 1821 de la Cotroceni, unde se afla tabara sa, conducatorul revolutiei insista asupra cauzelor care au determinat ridicarea la arme: pierderea drepturilor de catre romani si jafurile de nesuportat. Prin acordul cu "boierii patrioti" (23 martie) - in virtutea caruia avea dreptul de a exercita "vremelnica stapanire" se legimiteaza actiunea lui Tudor.
Constient ca obiectivele Eteriei faceau iminent un atac otoman, transformand ca in nenumarate randuri tara intr-un spatiu al jafului si pustiirii, Tudor precizeaza in discutiile cu Alexandru Ipsilanti, raporturile dintre cele doua miscari.
In ciuda unor grave divergente, cei doi ajung la un acord, in urma caruia judetele din nordul tarii trec sub autoritatea lui Alexandru Ipsilanti, care isi stabileste cartierul general la Targoviste; judetele de campie si Oltenia revin lui Tudor, iar cartierul general este fixat la Cotroceni. Efectivul trupelor romane a crescut, au fost facute lucrari de fortificare a Bucurestiului, si prin tratativele purtate cu pasalele de la Dunare se evita interventia acestora; se cauta legaturi cu boierii din Iasi pentru ca in unire sa obtina drepturile dorite. si peste munti, in Transilvania, era asteptat "craiul Tudorut'.
Situatia concreta a Principatelor, unde autoritatea puterii suzerane fusese incalcata, a determinat interventia Turciei, la inceputul lunii mai 1821, incurajata fiind si de starea de expectativa a Rusiei.
La apropierea armatei otomane de Bucuresti, Tudor Vladimirescu a pararit Capitala, apreciind ca rezistenta va produce mari nenorociri orasului.
Desi la 18 mai, la Golesti s-a ajuns la o intelegere intre Tudor si eteristi, acestia au hotarat sa-l indeparteze de la conducerea pandurilor cu ajutorul unor capitani-panduri, nemultumiti de severitatea cu care pedepsea Tudor pe cei indisciplinati. In dimineata zilei de 21 mai 1821, mai multi eteristi au pastruns la Tudor, care izolat, a fost scos din tabara, inconjurat de arnauti, si dus la Targoviste, unde a fost ucis miseleste in noaptea de 26/27 mai 1821; trupul sau a fost spintecat si aruncat intr-o fantana. Astfel s-a stins din viata cel care "voise ca in tara lui sa aiba parte de fericire si de putere saracii neamului romanesc".
Fara comandanti, oastea lui Tudor s-a dezmembrat, dar cu toate acestea a dovedit o inalta capacitate de lupta la Dragasani, in confruntarea cu otomanii.
Desi inabusita in sange, unul din obiectivele revolutiei de la 1821, revenirea domnilor pamanteni (autohtoni) a fost obtinut, Poarta numind pe Ionita Sandu Sturdza (in Moldova) si pe Grigore Dimitrie Ghica (in Tara Romaneasca).
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.