Marea Revolutie Culturala Proletara deseori numita doar Revolutia Culturala (文革, wenge), a fost o lupta pentru putere in Partidul Comunist din Republica Populara Chineza, care a inclus o parte semnificativa a societatii chinezesti si a dus Republica Populara Chineza pe panta spre razboi civil.
Revolutia Culturala a fost lansata de Mao Zedong pe 16 mai 1966 pentru a-si recapata controlul asupra Partidului Comunist dupa dezastrele Marelui Salt Inainte, care a dus la o pierdere semnificativa a puterii lui Mao spre rivali precum Liu Shaoqi si Deng Xiaoping. Desi Mao a declarat sfarsitul oficial al Revolutiei Culturale in 1969, termenul este astazi folosit pentru a se referi si la perioada intre 1969 si arestul Bandei celor Patru in 1976.
Intre 1968 si 1969, principalii locotenenti al lui Mao, vicepresedintele Lin Biao si nevasta lui Mao, Jiang Qing, au organizat o militie de tineri numita Garzile Rosii pentru a rasturna inamicii lui Mao si pentru a recapata control asupra aparatelor statului. In haosul si violentele care a urmat, milioane au murit sau au fost bagati la inchisoare. In timpul revolutiei culturale, imnul neoficial al Republicii Populare Chineze era Estul este rosu.
Punctul de vedere oficial al Partidului Comunist Chinez post-Maoist, formalizat in 1981, este ca Revolutia Culturala a fost o "eroare comprehensiva in magnitudine" si ca responsabilitatea primara pentru acest eveniment apartine lui Mao Zedong, "care a fost folosit de contrarevolutionari precum Lin Biao si Jiang Qing si care a adus grave daune la Partid si la poporul chinez." Acest punct de vedere este astazi dominant in istoriografia chineza, care separa actiunile personale lui Mao din Revolutia Culturala cu contributia sa la formarea Republicii Populare Chineze, si care desparte greselile sale personale practice de "corectitudinea" teoriei sale.
Revolutia Culturala ramane un subiect sensibil in Republica Populara Chineza. Desi este putina cenzura asupra evenimentelor revolutiei, puncte de vedere care merg impotriva doctrinei oficiale din 1981 sunt deseori cenzurate. De asemenea, punctul de vedere ca Revolutia Culturala ar fi fost un lucru bun nu este acceptat oficial in China moderna.