Din aceeasi categorie
|
MARI TRADARI CARE AU SCHIMBAT ISTORIA ROMANILOR 79 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Mormantul lui Isus 368 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Rusia - Istoria unui Imperiu 547 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Deportatii: Un tren in necunoscut ( 247 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria complicata a aurului | Puterea Aurului 162 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Partea II – Cerul coborat pe Pamant 839 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria OZN-rilor 484 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
20 cele mai misterioase descoperiri subterane din lume 87 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Bizantul, imperiul pierdut-Cerul coborat pe pamant 569 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria Orientului Mijlociu -p.2-5 1.620 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Istoria cosmeticii
| Adaugat de Cozana | 12.02.2016 |  Adauga
la favorite |
700 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteFoistoria cosmeticlosirea produselor cosmetice este evocata in Biblie unde se evoca faptul ca in urma cu 10 mii de ani au existat primele practici de machiaj si primele palete de culori?
... Cercetarile arheologice au mentionat ca in urma cu 5000 ani i.I.Ch., au fost gasite in catacombele Egiptului numeroase accesorii de machiaj, borcane si urcioare cu astfel de continut. Cleopatra, Nefertiti, Helena, Afrodita, Venus, erau socotite frumusetile enigmatice ale timpurilor. Produsele cosmetice cele mai vechi au fost gasite in mormintele Egiptului din prima ERA a Dinastiei, catre anii 3100-1907 i.I.Ch. In acea epoca femeile egiptene foloseau borcane care contineau unguente parfumate cu baza de ulei vegetal de palmier, masline sau nuca, amestecate cu ierburi aromatice, pentru protectia pielei contra imbatranirii si a deshidratarii cauzata de soare.
Mai tarziu a inceput machiajul obrazului si al corpului. La inceput acestea erau rezervate preotilor si riturilor mortuare care pastrau pretiosul secret. (Se spune ca Lenin a fost imbalsamat de un medic egiptean, care a murit cu secretul). Pielea era unsa cu un preparat ocru-galben, care dadea reflexe aurii, iar pe obraji se folosea ocru-rosu. Vinele bustului si tamplele erau subliniate cu culoarea bleu, iar ochii erau intotdeauna machiati, sprancele conturate cu negru, ploapele inferioare cu o tenta usoara de verde inchis, iar cele superioare un fard cu baza de antimoniu sau funingine.
Fardul avea calitatea de a proteja pielea de agresivitatea vantului si nisipului, folosindu-se si in jurul ochilor. Fardurile contineau in afara de culori si infuzii de plante medicinale pentru prevenirea eventualelor infectii oculare, oftalmia (inflamatia ochiului). Culorile cele mai populare erau verdele de Moszimit - malachita pisata de Siria. Culoarea turquoise sau peruzea, argila rosie sau violeta, amestecate cu oxid de cupru sau fier, care permiteau obtinerea de nuante noi, foarte pretuite. Legendara Cleopatra prefera culoarea bleu- marine pe ploapele superioare si un verzui ca apa pentru ploapele inferioare. Genele erau machiate cu o pasta de fard si grasime. In ceea ce privesc buzele, erau fardate cu rosu mineral, iar unghiile lustruite si colorate cu /henne/ o planta cu care turcoaicele isi vopsesc parul in rosu.
La inceputuri in Grecia, in special la Atena si Sparta machiajul a fost un timp interzis, fiind rezervat numai curtizanelor. In secolele VII si XII i.e.n. accentul a fost pus pe higiena generala. Hipocrate - medic grec (vezi Juramantul lui H.pt.medici), spunea ca fiecare om trebuie sa faca exercitii fizice, bai frecvente cu baza de ulei de masline, migdale sau susan, iar spalarea parului, corpului si dintilor cu unguente aromatizate.
Pana in secolul al III-lea machiajul nu era obisnuit, cu exceptia sprancenelor care trebuiau sa aiba forma unui arc unic. Cu timpul, parfumurile si fardurile aduse din Egipt si Asia Minor si-au facut aparitia. ASPASIA, partenera lui Pericles (om de stat atenian), celebra pentru spiritul si frumusetea sa, a lansat doua lucrari asupra /artei de a se farda, machia/. Se ungea cu minereu de plumb pentru stralucirea tenului, dar Claude Galien, medic grec, a denuntat stricaciunile veninoase ale acestei crete. In al II-lea secol s-a renuntat la innegrirea arcadei ochilor cu funingine, fiind inlocuita cu zeama provenita din mure strivite.
La inceputul Imperiului Roman, la Roma, femeile patriciene petreceau ore intregi in baie (celebrele Bai romane). Se spalau si se machiau cu meticulozitate. Toaleta, coiffura, machiajul durau un timp indelungat pentru prepararea in fiecare dimineata. Ovidius (Publius Ovidius Naso, poet latin, vezi statuia in orasul Constanta), a scris in anul IV i.I.Ch. un Cod de cochetarie, intitulat "Les Cosmetiques", el furnizand numeroase sfaturi si "retete" de frumusete.
Se spunea ca /machiajul este diabolic/, fiind considerat un "subterfugiu care disimuleaza oroarea si mirosul real al corpului si sufletului, conducand spre lux si desfrau, nimicind omul".
In Epoca Renasterii italiene, frumusetea /boticeliana/ era reprezentata prin Venus, Zeita gradinilor, a Frumusetii si Dragostei, asimilata cu Afrodita la greci. Se spune ca /frumusetea este senzuala si cereasca/. Au aparut femeile cu fruntea luminoasa, cu parul blond, trese impletite cu pietre pretioase. Femeia trebuie sa fie frumoasa si atragatoare, dar cu ce pret? Culoarea diafana a tenului, a buzelor, a obrajilor si unghile rosii, parul auriu - faimosul blond venetian, care se obtinea prin amestecul de sofran si lamaie, si-au facut aparitia in Epoca Renasterii. Femeile stateau la soare cu capul acoperit de o palarie, iar corpul era protejat de un voal. In acelasi timp, retetele de frumusete au ramas tot atat de periculoase ca si in Evul Mediu, pentru ca femeile isi albeau pielea cu aceleasi amestecuri sublimate, solutii toxice cu baza de plumb si de mercur, care rodeau pielea zi de zi, pana la distrugere.
Sfarsitul secolului al XVII-lea a fost marcat de nebunia /edificiilor capilare/ - a coafurilor pe verticala, perucile facandu-si aparitia in toate clasele sociale. Femeile incepusera sa se fardeze foarte vizibil, in culori stridente, rosul predominand, incat devenise chiar dezgustator, respingator.
In secolul XVIII, la Curtea Regelui Frantei (Le Roi Soleil), toate gamele de rosu straluceau pe obraji intr-un veritabil foc de artificii. Erau fardati atat in timpul zilei, cat si pentru noapte. Culoarea naturala a fost proscrisa, exclusiv rosul era culoarea purtata si adorata. Coafurile devenisera veritabile capodopere fara masura, ornate de o multitudine de accesorii. Higiena era aproape inexistenta, insectele corporale aparusera, iar esentele de parfumuri "imbatatoare" ascundeau odorurile naturale... Din fericire, spre sfarsitul secolului se revine la simplicitate, la natural, machiajul mult redus, numai cu o tenta usoara de pudra, imitand transparenta portelanului, iar buzele de asemenea, culoarea naturala. Celebra Madame Recamier a simbolizat perfect frumusetea epocii sale.
Secolul XIX a fost secolul cand femeile au utilizat mai putin machiaj, acesta fiind rezervat actritelor pe scena si prostituatelor. S-a folosit mai mult pudra alba, folosita esential de burghezie, si foarte putin rosu pe pometii obrajilor. In acel secol s-a pus accentul mai mult pe igiena, lucrarile asupra ingrijirii pielii, a corpului in general, multiplicandu-se.
Din fericire in secolul XX, progresele cercetarilor in cosmetologie au adus produse de frumusete care permit astazi femeilor sa se machieze si sa-si ingrijeasca pielea, fara prea mari riscuri. Cu toate ca, cel putin in ultimul an, au fost retrase din magazine, unele produse cosmetice, creme si farduri, care contineau ingrediente chimice nocive, atat pentru piele, cat si pentru organism in general, deoarece aplicarea cremelor sau fardurilor respective, sunt intotdeauna absorbite de epiderma, derma trecand apoi in circuitul sanghin.
Cosmetica a culminat in acest secol XXI, cu interventiile chirurgicale cosmetice radicale, infiltratii faciale cu botox, chirurgii radicale corporale, de multe ori cu rezultate dezastruoase, culminand chiar cu moartea pacientului - femeie sau barbat. La ora actuala, in America de Nord, Canada si Statele Unite, statisticile comunica cifra de 80% a femeilor care solicita interventii chirurgicale generale sau partiale, predominand liftingul si implanturile mamare cu silicon, care au dat rezultate tragice, letale, in afara de alte "minuni" ale chirurgiei plastice.
Din nefericire, in acest secol predomina si este apreciata mai mult /Frumusetea exterioara, si mai putin cea interioara/, iar "modelele" trucate din reviste si televiziune, induc in eroare, in special tineretul la varsta adolescentei, care crezand "ca tot ce zboara se si mananca", anorexia facandu-si aparitia, culminand cu rezultate tragice
... Cercetarile arheologice au mentionat ca in urma cu 5000 ani i.I.Ch., au fost gasite in catacombele Egiptului numeroase accesorii de machiaj, borcane si urcioare cu astfel de continut. Cleopatra, Nefertiti, Helena, Afrodita, Venus, erau socotite frumusetile enigmatice ale timpurilor. Produsele cosmetice cele mai vechi au fost gasite in mormintele Egiptului din prima ERA a Dinastiei, catre anii 3100-1907 i.I.Ch. In acea epoca femeile egiptene foloseau borcane care contineau unguente parfumate cu baza de ulei vegetal de palmier, masline sau nuca, amestecate cu ierburi aromatice, pentru protectia pielei contra imbatranirii si a deshidratarii cauzata de soare.
Mai tarziu a inceput machiajul obrazului si al corpului. La inceput acestea erau rezervate preotilor si riturilor mortuare care pastrau pretiosul secret. (Se spune ca Lenin a fost imbalsamat de un medic egiptean, care a murit cu secretul). Pielea era unsa cu un preparat ocru-galben, care dadea reflexe aurii, iar pe obraji se folosea ocru-rosu. Vinele bustului si tamplele erau subliniate cu culoarea bleu, iar ochii erau intotdeauna machiati, sprancele conturate cu negru, ploapele inferioare cu o tenta usoara de verde inchis, iar cele superioare un fard cu baza de antimoniu sau funingine.
Fardul avea calitatea de a proteja pielea de agresivitatea vantului si nisipului, folosindu-se si in jurul ochilor. Fardurile contineau in afara de culori si infuzii de plante medicinale pentru prevenirea eventualelor infectii oculare, oftalmia (inflamatia ochiului). Culorile cele mai populare erau verdele de Moszimit - malachita pisata de Siria. Culoarea turquoise sau peruzea, argila rosie sau violeta, amestecate cu oxid de cupru sau fier, care permiteau obtinerea de nuante noi, foarte pretuite. Legendara Cleopatra prefera culoarea bleu- marine pe ploapele superioare si un verzui ca apa pentru ploapele inferioare. Genele erau machiate cu o pasta de fard si grasime. In ceea ce privesc buzele, erau fardate cu rosu mineral, iar unghiile lustruite si colorate cu /henne/ o planta cu care turcoaicele isi vopsesc parul in rosu.
La inceputuri in Grecia, in special la Atena si Sparta machiajul a fost un timp interzis, fiind rezervat numai curtizanelor. In secolele VII si XII i.e.n. accentul a fost pus pe higiena generala. Hipocrate - medic grec (vezi Juramantul lui H.pt.medici), spunea ca fiecare om trebuie sa faca exercitii fizice, bai frecvente cu baza de ulei de masline, migdale sau susan, iar spalarea parului, corpului si dintilor cu unguente aromatizate.
Pana in secolul al III-lea machiajul nu era obisnuit, cu exceptia sprancenelor care trebuiau sa aiba forma unui arc unic. Cu timpul, parfumurile si fardurile aduse din Egipt si Asia Minor si-au facut aparitia. ASPASIA, partenera lui Pericles (om de stat atenian), celebra pentru spiritul si frumusetea sa, a lansat doua lucrari asupra /artei de a se farda, machia/. Se ungea cu minereu de plumb pentru stralucirea tenului, dar Claude Galien, medic grec, a denuntat stricaciunile veninoase ale acestei crete. In al II-lea secol s-a renuntat la innegrirea arcadei ochilor cu funingine, fiind inlocuita cu zeama provenita din mure strivite.
La inceputul Imperiului Roman, la Roma, femeile patriciene petreceau ore intregi in baie (celebrele Bai romane). Se spalau si se machiau cu meticulozitate. Toaleta, coiffura, machiajul durau un timp indelungat pentru prepararea in fiecare dimineata. Ovidius (Publius Ovidius Naso, poet latin, vezi statuia in orasul Constanta), a scris in anul IV i.I.Ch. un Cod de cochetarie, intitulat "Les Cosmetiques", el furnizand numeroase sfaturi si "retete" de frumusete.
Se spunea ca /machiajul este diabolic/, fiind considerat un "subterfugiu care disimuleaza oroarea si mirosul real al corpului si sufletului, conducand spre lux si desfrau, nimicind omul".
In Epoca Renasterii italiene, frumusetea /boticeliana/ era reprezentata prin Venus, Zeita gradinilor, a Frumusetii si Dragostei, asimilata cu Afrodita la greci. Se spune ca /frumusetea este senzuala si cereasca/. Au aparut femeile cu fruntea luminoasa, cu parul blond, trese impletite cu pietre pretioase. Femeia trebuie sa fie frumoasa si atragatoare, dar cu ce pret? Culoarea diafana a tenului, a buzelor, a obrajilor si unghile rosii, parul auriu - faimosul blond venetian, care se obtinea prin amestecul de sofran si lamaie, si-au facut aparitia in Epoca Renasterii. Femeile stateau la soare cu capul acoperit de o palarie, iar corpul era protejat de un voal. In acelasi timp, retetele de frumusete au ramas tot atat de periculoase ca si in Evul Mediu, pentru ca femeile isi albeau pielea cu aceleasi amestecuri sublimate, solutii toxice cu baza de plumb si de mercur, care rodeau pielea zi de zi, pana la distrugere.
Sfarsitul secolului al XVII-lea a fost marcat de nebunia /edificiilor capilare/ - a coafurilor pe verticala, perucile facandu-si aparitia in toate clasele sociale. Femeile incepusera sa se fardeze foarte vizibil, in culori stridente, rosul predominand, incat devenise chiar dezgustator, respingator.
In secolul XVIII, la Curtea Regelui Frantei (Le Roi Soleil), toate gamele de rosu straluceau pe obraji intr-un veritabil foc de artificii. Erau fardati atat in timpul zilei, cat si pentru noapte. Culoarea naturala a fost proscrisa, exclusiv rosul era culoarea purtata si adorata. Coafurile devenisera veritabile capodopere fara masura, ornate de o multitudine de accesorii. Higiena era aproape inexistenta, insectele corporale aparusera, iar esentele de parfumuri "imbatatoare" ascundeau odorurile naturale... Din fericire, spre sfarsitul secolului se revine la simplicitate, la natural, machiajul mult redus, numai cu o tenta usoara de pudra, imitand transparenta portelanului, iar buzele de asemenea, culoarea naturala. Celebra Madame Recamier a simbolizat perfect frumusetea epocii sale.
Secolul XIX a fost secolul cand femeile au utilizat mai putin machiaj, acesta fiind rezervat actritelor pe scena si prostituatelor. S-a folosit mai mult pudra alba, folosita esential de burghezie, si foarte putin rosu pe pometii obrajilor. In acel secol s-a pus accentul mai mult pe igiena, lucrarile asupra ingrijirii pielii, a corpului in general, multiplicandu-se.
Din fericire in secolul XX, progresele cercetarilor in cosmetologie au adus produse de frumusete care permit astazi femeilor sa se machieze si sa-si ingrijeasca pielea, fara prea mari riscuri. Cu toate ca, cel putin in ultimul an, au fost retrase din magazine, unele produse cosmetice, creme si farduri, care contineau ingrediente chimice nocive, atat pentru piele, cat si pentru organism in general, deoarece aplicarea cremelor sau fardurilor respective, sunt intotdeauna absorbite de epiderma, derma trecand apoi in circuitul sanghin.
Cosmetica a culminat in acest secol XXI, cu interventiile chirurgicale cosmetice radicale, infiltratii faciale cu botox, chirurgii radicale corporale, de multe ori cu rezultate dezastruoase, culminand chiar cu moartea pacientului - femeie sau barbat. La ora actuala, in America de Nord, Canada si Statele Unite, statisticile comunica cifra de 80% a femeilor care solicita interventii chirurgicale generale sau partiale, predominand liftingul si implanturile mamare cu silicon, care au dat rezultate tragice, letale, in afara de alte "minuni" ale chirurgiei plastice.
Din nefericire, in acest secol predomina si este apreciata mai mult /Frumusetea exterioara, si mai putin cea interioara/, iar "modelele" trucate din reviste si televiziune, induc in eroare, in special tineretul la varsta adolescentei, care crezand "ca tot ce zboara se si mananca", anorexia facandu-si aparitia, culminand cu rezultate tragice
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.