"Pur si simplu treceau peste cei care nu puteau fugi"
Batalia de la Stalingrad a lasat in urma una dintre cele mai insangerate pagini din istoria omenirii. A fost o batalie care a schimbat destinele statelor care s-au implicate in luptele celui de al II lea Razboi Mondial. Pierderea unei intregi armate germane, va ramane un gol care nu va mai putea fi umplut de nici o masura ulterioara a Wehrmachtului. URSS a reusit sa-si puna in valoare superioritatea numerica si sa incercuiasca 290000 de soldati in urma incheierii Operatiunii Uranus. Stalingrad , a fost un infern alb in care victorios a fost acela care a reusit sa-si adaptaze in final strategia la circumstantele din teren.
Atacul german asupra Stalingradului si greselile strategice comise de Hitler
Constient de faptul ca nu poate invinge intr-un razboi prelungit impotriva aliantei dintre URSS , Marea Britanie si SUA, Hitler a ajuns la concluzia ca doar o lovitura militara decisiva poate aduce victoria in URSS . Germania nazista era constienta ca daca ar fi adoptat tactica unui razboi de uzura , nu ar fi avut nici resursele umane si nici materiale de a invinge URSS.
Prin directiva Fuhrerului nr.41 din 5 aprilie 1942, s-a fixat ca obiectiv acapararea resurselor de petrol din Caucaz(campurile petroliere de la Maycop , Groznai si Baku). Masina de razboi germana avea nevoie urgenta de o sursa suplimentara de petrol pentru a se confrunta cu alianta dintre URSS , SUA si Marea Britanie. Din punct de vedere a strategiei militare se urmarea anihilarea Armatei Rosii la sud de raul Don printr-o serie de incercuiri. Directiva lui Hitler era doar o simpla declarare a strategiei germane si nu un document care sa aibe la baza un plan detaliat.
In planurile puse la punct de conducerea nazista , capturarea Stalingradului era un obiectiv secundar, in ocuparea campurilor petroliere din Caucaz si eliminarea efectivelor Armatei Rosii din sud.
Operatiunea cu numele de cod Blau(tr.Albastru) a fost conceputa sa aiba 4 faze. In prima faza ,Armata a 4-a Panzer si Armata a 2 a comandata de von Weichs trebuia sa avanseze rapid la est de regiunea Kursk. In faza a II a , Armata a 6 a trebuia sa avanseze pana la malurile raului Don in apropiere de Voronej si sa incercuiasca formatiunile Armatei Rosii aflate in partea de vest al raului. In faza a III a , Armata a 4 a Panzer avea in plan deplasarea in directia sud-est dealungul raului Don pentru a captura si elimina efectivele Armatei Rosii care s-au retras la est in urma inaintarii Armatei a 17 a din directia Rostov. In urmatoarea faza, fortele germane trebuiau sa traverseze fluviul Volga la nord de Stalingrad si sa astepte mai departe ordinele pentru continuarea ofensivei din Caucaz.
In partea premergatoare operatiunii Blau , trupele germane trebuiau sa elimine “buzunarele de rezistenta “sovietica din Crimea.
In cadrul ofensivei din 1942 germanii au mobilizat 3 milioane de soldati, cautand o victorie decisiva care sa termine campania. Esecul de a captura Moscova in iarna lui 1941 , a aratat insa faptul ca Germania nazista nu avea un plan bine pus la punct in ceea ce priveste obtinerea unei victorii hotaratoare. Hitler vrea sa ocupe niste teritorii enorme ca intindere insa cu trupe putine , ceea ce bineinteles nu era un plan fezabil. In plus drumurile proaste si vremea nefavorabila de pe teritoriul sovietic au ingreunat foarte mult liniile de aprovizionare a armatei Reich-ului. Avansarea armatei nu era urmata si de extinderea corespunzatoare a liniilor de aprovizionare. In ciuda victoriilor obtinute la inceputul campaniei in est, armata germana era incapabila sa sustina o ofensiva strategica dealungul intregului front de est. Singura optiune realista era ofensiva pe un singur front. Acapararea campurilor pertroliere din Caucaz ar fi privat URSS de 90% din totalul rezervelor de petrol.
Grupul de armate Sud responsabil de executarea misiunii a fost impartit pe 9 iulie 1942 in Grupul de armata A(armata 1 Panzer si Armata a 17 a) si Grupul de armata B(armata a 6 a si armata a 4 a Panzer). Se adauga armata a 11 a stationata in Crimea. Dintre fortele aliate ale Germaniei care au participat la batalia de la Stalingrad , Romania a avut 2 armate: Armata a 3 a comandata de generalul de armata ,Petre Dumitrescu si Armata a 4 a comandata de generalul de armata Constantin Constantinescu-Claps. Italia a avut armata a 8 a ,iar Ungaria armata a 2 a.
Pe 23 iulie 1942 , prin Directiva nr.45 , Hitler a ordonat un atac simultan in directia Stalingradului si a Caucazului. In timp ce grupul de armate A a avansat catre campurile petroliere din Caucaz (Maycop ocupat pe 9 august), generalul von Paulus si armata a 6 a au primit ordinul de a ataca Stalingradul pe 19 august 1942. Strategia era de a securiza inaintarea Grupului de armate A in Caucaz. Pana pe 26 septembrie cea mai mare parte a Stalingradului era in mainile germanilor.Trupele germane nu au reusit insa sa intrerupa patrunderea de noi intariri sovietice de pe celalalt mal al fluviului Volga. In consecinta se ajunge in scurt timp la o batalie de uzura in care germanii nu isi mai puteau aplica strategia favorita a “razboiului fulger".
In urma bombardamentelor aeriene intensive , Stalingradul a ajuns o imensa gramada de moloz care impiedica atacul tancurilor.Ultima ofensiva majora germana in interiorul orasului a avut loc pe 11 noiembrie 1942. Principala greseala facuta de Hitler a fost una de ordin psihologic. Germania afisa un complex de superioritate in fata Rusiei , datorita faptului ca incepand cu Petru cel Mare, cultura germana a jucat un rol major in dezvoltarea institutiilor Rusiei Tariste. Administratia si armata din imperiul tarist era organizata dupa modelul german. Aceasta atitudine superioara afisata de Hitler era completata si de caracterul sau vulcanic care de cele mai multe ori ignora recomandarile generalilor. Proasta planificare logistica a operatiunii din Caucaz a fost greseala lui Hitler , care a crezut ca victoria la Stalingrad poate fi obtinuta in timp scurt. Trupele germane erau complet nepregatite sa faca fata unei ierni de tip siberian . Multi soldati germani au murit inghetati , de foame sau de boli precum tifosul si dezinteria. Strategia lui Hitler de a nu lua in considerare o retragerea strategica din zona Stalingradului ,l-a costat in final pierderea intregii armate a 6 a .
Cum a castigat Armata Rosie cea mai importanta batalie din istorie
In ceea ce priveste strategia URSS , cea mai importanta miscare a fost mutarea intregii sale industrii de razboi(aproximativ 1500 de fabrici) in regiunea muntilor Urali. Faptul ca armata Germaniei naziste a reusit sa avanseze atat de rapid in prima faza a campaniei din est s-a datorat proastei pregatirii si inzestrari a Armatei Rosii .
Strategia contraofensivei sovietice a fost pusa la punct de Inaltul Comandament Sovietic(Stavka)
La debutul operatiunilor Grupului de Armate Sud a Wehrmacht-ului la 28 iunie 1942, Stalin nu era inca sigur daca Moscova era sau nu pe agenda inaltului comandament german. Un avion german pilotat de maiorul Joachim von Reichel(ofiter in biroul de operatiuni a armatei a 24 a Panzer ) care avea in posesie planurile Operatiuni Blau , s-a prabusit pe 19 iunie 1942 in zona frontului controlata de Armata Rosie. Cu toate ca aveau in posesie planurile operatiunii , sovieticii erau sceptici de veridicitatea informatiilor,luand in considerare un plan german de ai induce in eroare.
Pe 12 iulie este format frontul de la Stalingrad , iar o data cu inceputul atacului german , orasul este declarat in stare de asediu pe 25 august 1942. Dar cea mai importanta a fost mobilizarea politica a URSS de a ralia intreaga populatie impotriva invadatorului german. O atmosfera a patriei in pericol se instalase in randul intregii societati sovietice. Ocuparea Rostovului de catre armata Wehrmacht-ului a accentuat criza grava prin carea trecea URSS. Primul raspuns politic al lui Stalin la aceasta criza a fost emiterea Ordinului nr 227(27 iulie 1942) cunoscut sub forma continutului sau de Nici un pas inapoi. Ordinul recunostea situatia grava prin care trecea URSS. Stalin intelesese pana la urma ca ofiterii in armata nu trebuie alesi dupa criterii politice , ci dupa profesionalism. Maresalul Gheorghi Jukov si Alexandr Vasilevski au fost principali strategi ai victoriei de la Stalingrad.
Nu trebuie subestimat nici rolul generalului Vasili Ciuikov ,comandant al armatei a 62 a. Cu trupe reduse , Ciuikov reuseste sa-si mentina pozitiile in Stalingrad, stabilind un cap de pod pentru fortele sovietice stationate pe celalalt mal al Volgai. Tactica sa inovativa de “agatare a adversarului ", care consta in pastrarea liniilor de front foarte apropiate una de alta(10-15m), a pus Luftwaffe in imposibilitatea de a initia atacuri aeriene fara riscul de a lovi propriile pozitii.