In traditia romaneasca, Dragobetele marca inceputul primaverii, fiind tinut inainte de 1 martie, cel mai adesea la 24 februarie. Data de 24 februarie nu era intamplator aleasa, marcand inceputul anului agricol. Este momentul in care intreaga natura renaste, pasarile isi cauta cuiburi si, dupa unele credinte populare, ursul iese din barlog. Odata cu natura, reinvia si iubirea, iar Dragobetele marca ziua in care intreaga suflare sarbatorea innoirea firii si se pregatea pentru venirea primaverii.
Dragobete, cunoscut si sub numele de Dragomir, este considerat, in credinta populara romaneasca, fiul Babei Dochia. Navalnic si nestatornic, Dragobetele este inchipuit ca fiind un flacau voinic, chipes si iubaret, care salasluieste mai mult prin paduri. A devenit protectorul iubirii celor care se intalnesc in ziua de Dragobete, iubire care tine tot anul, precum cea a pasarilor ce 'se logodesc' in aceasta zi.
Dragobete este si un zeu al bunei dispozitii, de ziua lui organizandu-se petreceri, prilejuind, astfel, infiriparea unor noi iubiri, logodne si chiar casnicii. Odinioara, de Dragobete, satele romanesti rasunau de veselia tinerilor si peste tot se putea auzi zicala: 'Dragobetele saruta fetele!'.
Credintele populare referitoare la aceasta sarbatoare sunt multe. Astfel, in popor se spunea ca cei care participa la Dragobete vor fi feriti de boli, si mai ales de febra, si ca Dragobetele ii ajuta pe gospodari sa aiba un an imbelsugat.
In unele zone, exista obiceiul ca fetele mari sa stranga apa din omatul netopit sau de pe florile de fragi. Aceasta apa, despre care se spunea ca e 'nascuta din surasul zanelor' ('apa zanelor'), era pastrata cu grija, existand credinta ca avea proprietati magice: facea fetele mai frumoase si mai dragastoase. Daca de Dragobete nu erau zapada si fragi, fetele adunau apa de ploaie sau luau apa de izvor pentru spalatul parului.
In Mehedinti, exista obiceiul numit 'zburatorit', potrivit caruia, la pranz, fetele se intorceau in fuga spre sat. Fiecare flacau urmarea fata care ii era draga. Daca baiatul era iute de picior si o ajungea, iar fata il placea, goana se sfarsea cu un sarut in vazul tuturor. Acest sarut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel putin un an de zile