Din aceeasi categorie
|
Traditii de Craciun 1.443 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Datini si obiceiuri de Anul Nou, 1.610 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Sezatoare populara in satul Tusa 1.354 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Traditii si obiceiuri de Buna Vestire 1.191 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ce traditii si obiceiuri se pastreaza in Saptamana Mare 698 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Obiceiuri de Craciun -Craii 1.522 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Obiceiuri de Craciun din Muntii Apuseni: Craii 2.306 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Traditii si obiceiuri de Paste 1.336 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Dragobetele 1.026 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Sarbatoarea Anului Nou in Japonia 1.096 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Dragobete-traditii si obiceiuri
| Adaugat de Cozana | 24.02.2014 |  Adauga
la favorite |
971 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteChiar in ziua cand biserica noastra crestin-ortodoxa praznuieste prima si a doua aflare a capului Sfantului Ioan Botezatorul, calendarul popular sarbatoreste Dragobetele, zeul iubirii la romani si patronul bunei dispozitii.
Aceasta sarbatoare este umbrita astazi de o alta, de import, de Sfantul Valentin, care nu are nimic de a face cu traditia si cultura romaneasca, fiind doar un bun prilej de castig mare pentru comerciantii care speculeaza naivitatea si lipsa de informatii a tineretului nostru.
Nici la sate Dragobetele nu se mai sarbatoreste ca altadata, cand era tinut asemenea unei sarbatori religioase, pentru ferirea de boli si apararea dragostei. De mult, Dragobetele era prilej de bucurie si distractie pentru toata comunitatea locului. Azi au ramas doar amintirile batranilor si insemnarile etnografilor care povestesc despre traditiile si obiceiurile acestei sarbatori laice.
In ziua de Dragobete, femeile din sat aveau grija sa hraneasca din belsug pasarile din curte, dar si pe cele ale cerului ca anul sa fie bogat. De Dragobete nu se sacrificau pasari sau animale in nicio gospodarie, deoarece se credea ca fetele si femeile nu vor avea niciodata copii.
De Dragobete, nimeni nu facea treaba, nici in casa nici pe afara, ziua fiind considerata de popor o mare sarbatoare venita din mosi-stramosi. Se credea ca cel ce nu va respecta aceasta zi asa cum se cuvine, nu va mai avea glas omenesc si va ciripi precum pasarile. Batranii respectau aceasta sarbatoare drept o zi pentru combaterea frigurilor si a altor boli.
De Dragobete, daca ziua era frumoasa, de dimineata, grupuri de fete si baieti din sat, imbracati de sarbatoare, in costume populare, porneau inspre padure, unde se veseleau, cautau flori de primavara, cantau si alergau, asa cum fac tinerii cand se gasesc impreuna.
Daca vremea nu permitea iesirea la padure, atunci tinerii se adunau in casa vreunuia dintre ei unde petreceau cu mancare si bautura si unde, de obicei, se formau cuplurile si se incheiau logodne care anticipau nuntile din toamna. Oricum, o veche traditie romaneasca spune ca in aceasta zi tinerii trebuie neaparat sa se veseleasca si sa petreaca impreuna pentru a iubi si a fi iubiti pe tot parcursul anului.
De asemenea, se mai credea ca de ziua lui, zeul Dragobete oficia, la inceput de primavara, si nunta pararilor. Astfel, oamenii credeau ca pasarile nemigratoare, privite ca mesagere ale zeilor, se aduna ciripind in stoluri, isi aleg perechea si incep sa-si construiasca cuiburile. Despre pasarile neimperecheate in zi de Dragobete se spunea ca peste vara, vor ramane fara pui.
In ceea ce priveste vremea, daca de Dragobete ploua, primavara va veni mai devreme si va fi calda si insorita. In aceasta zi, nicio fata sau femeie nu are voie sa planga, nici macar de fericire, deoarece se crede ca va plange tot anul.
De Dragobete, fetele si femeile tinere, strangeau zapada cat sa le ajunga tot anul, pe care o topeau si o puneau in vase, la pastrat, sa se spele pe fata ca devina si mai atragatoare pentru cel iubit.
Tot de Dragobete se seamana busuiocul, asta dupa un ritual stiut tot din batrani, pentru ca planta sa capate toate calitatile cu care a fost binecuvantata dintru inceputuri.
Aceasta sarbatoare este umbrita astazi de o alta, de import, de Sfantul Valentin, care nu are nimic de a face cu traditia si cultura romaneasca, fiind doar un bun prilej de castig mare pentru comerciantii care speculeaza naivitatea si lipsa de informatii a tineretului nostru.
Nici la sate Dragobetele nu se mai sarbatoreste ca altadata, cand era tinut asemenea unei sarbatori religioase, pentru ferirea de boli si apararea dragostei. De mult, Dragobetele era prilej de bucurie si distractie pentru toata comunitatea locului. Azi au ramas doar amintirile batranilor si insemnarile etnografilor care povestesc despre traditiile si obiceiurile acestei sarbatori laice.
In ziua de Dragobete, femeile din sat aveau grija sa hraneasca din belsug pasarile din curte, dar si pe cele ale cerului ca anul sa fie bogat. De Dragobete nu se sacrificau pasari sau animale in nicio gospodarie, deoarece se credea ca fetele si femeile nu vor avea niciodata copii.
De Dragobete, nimeni nu facea treaba, nici in casa nici pe afara, ziua fiind considerata de popor o mare sarbatoare venita din mosi-stramosi. Se credea ca cel ce nu va respecta aceasta zi asa cum se cuvine, nu va mai avea glas omenesc si va ciripi precum pasarile. Batranii respectau aceasta sarbatoare drept o zi pentru combaterea frigurilor si a altor boli.
De Dragobete, daca ziua era frumoasa, de dimineata, grupuri de fete si baieti din sat, imbracati de sarbatoare, in costume populare, porneau inspre padure, unde se veseleau, cautau flori de primavara, cantau si alergau, asa cum fac tinerii cand se gasesc impreuna.
Daca vremea nu permitea iesirea la padure, atunci tinerii se adunau in casa vreunuia dintre ei unde petreceau cu mancare si bautura si unde, de obicei, se formau cuplurile si se incheiau logodne care anticipau nuntile din toamna. Oricum, o veche traditie romaneasca spune ca in aceasta zi tinerii trebuie neaparat sa se veseleasca si sa petreaca impreuna pentru a iubi si a fi iubiti pe tot parcursul anului.
De asemenea, se mai credea ca de ziua lui, zeul Dragobete oficia, la inceput de primavara, si nunta pararilor. Astfel, oamenii credeau ca pasarile nemigratoare, privite ca mesagere ale zeilor, se aduna ciripind in stoluri, isi aleg perechea si incep sa-si construiasca cuiburile. Despre pasarile neimperecheate in zi de Dragobete se spunea ca peste vara, vor ramane fara pui.
In ceea ce priveste vremea, daca de Dragobete ploua, primavara va veni mai devreme si va fi calda si insorita. In aceasta zi, nicio fata sau femeie nu are voie sa planga, nici macar de fericire, deoarece se crede ca va plange tot anul.
De Dragobete, fetele si femeile tinere, strangeau zapada cat sa le ajunga tot anul, pe care o topeau si o puneau in vase, la pastrat, sa se spele pe fata ca devina si mai atragatoare pentru cel iubit.
Tot de Dragobete se seamana busuiocul, asta dupa un ritual stiut tot din batrani, pentru ca planta sa capate toate calitatile cu care a fost binecuvantata dintru inceputuri.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.