Din aceeasi categorie
|
SOROBANUL 476 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cine a fost Mona Lisa? 466 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cele mai duri inchisoari din Rusia 516 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Michelangelo Buonarroti / Documentar Italia / 218 minute 1.566 vizite - 0 comentarii adaugat de camel |
||||||||||||||||||
|
Dietele delicioase ale Europei preistorice 147 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Limitele invatarii – copiii in criza 134 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
O enigma : "Jucatorul (automat) de sah al lui Maelzel" 2.215 vizite - 1 comentarii adaugat de pache |
||||||||||||||||||
|
Cum ar arata lumea fara Romania. 1.905 vizite - 0 comentarii adaugat de sybylac |
||||||||||||||||||
|
Fauna salbatica minunata din Sardinia 335 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
McQueen (2018) 509 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Abacul
| Adaugat de Cozana | 28.01.2015 |  Adauga
la favorite |
4.258 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteOriginea abacului se pierde in negura timpului. La inceput, tabla abacului era o suprafata plana pe care erau trasate linii de-a lungul carora se puteau misca o serie de pietre pentru a se executa operatii aritmetice. Foarte multe civilizatii au folosit abacul pentru realizarea calculelor aritmetice. in Europa, odata cu raspinirea cifrelor arabe si cu aparitia hirtiei, majoritatea au renuntat la utilizarea lui. Se stie ca in Italia abacul a disparut in sec.16. In partea de nord a Europei, din cauza nivelului scazut de trai si a conservatorismului, abacul a ramas in uz pina in sec.18.
Avem impresia gresita ca numai cei din orient au folosit abacul, asta pentru ca in Europa a disparut de foarte multa vreme, pe cand in orient mai este folosit si azi. Dupa infringerea lui Napoleon in campania de invadare a Rusiei (1812), unii dintre soldati s-au intors in Franta aducind ca pe o curiozitate abace rusesti. Nu stiau ca bunicii lor le folosisera in treburile lor zilnice! Dar nu numai europenii si asiaticii au utilizat abacul, conchistadorii au gasit abace la populatiile de pe actualele teritorii ale Mexicului si Peruului
In forma sa moderna, abacul a fost inventat de chinezi prin secolul 13, de la care a fost preluat de coreeni (sec.15) si de japonezi (sec.17). Se stie ca abacul mai era inca folosit acum 250 de ani in unele zone ale Europei.
Multi dintre termenii moderni din matematica si comert provin din denumirile legate de abac. De exemplu, romanii denumeau pietrele abacului calculi; de aici provin termenul a calcula si derivatele sale calcul, calculator. in Anglia, tabla abacului era denumita, in general, counting board sau, mai simplu, counter. Fireste, fiecare comerciant avea in magazin un counter cu care facea calculul valorii marfurilor vindute. De aici provine termenul modern de contor (pl. contoare).
In Europa, abacul a fost standardizat in sec.13: o tabla pe care erau trasate linii care indicau locul de pozitionare a pietrelor de socotit. Linia de jos era linia unitatilor, urmatoarele linii aveau valoarea de 10 ori mai mare decit a liniei de dedesubt; fiecare spatiu dintre linii avea valoarea de 5 ori mai mare decit a liniei de dedesubt. Nu puteau fi puse mai mult de 4 pietre pe o linie si cel mult una pe un spatiu. Atunci cind numarul de pietre de pe o linie ar fi devenit 5, erau scoase de pe linie si pusa o piatra in spatiul de deasupra acesteia. Daca numarul de pietre de pe un spatiu ar fi devenit 2, erau luate de pe spatiu si pusa o piatra pe linia de deasupra spatiului.
Prin secolul 13 pietrele folosite pentru calcul la abac au capatat forma de moneda. Aceste piese erau aruncate sau apasate pe tabla abacului. in Franta piesele acestea erau numite jetoane din verbul jeter (a arunca).
Abacul chinezesc
Prin anii 1.500 i.C., chinezii au inventat abacul. Acesta era format dintr-un cadru de lemn cu o bara orizontala care poate culisa pe verticala, impartindu-l in doua compartimente.
Pe verticala sunt fixate mai multe bare (de obicei 17) pe care pot culisa 7 bile: doua in partea de sus si cinci in cea de jos. Fiecare bila de jos are valoarea 1; fiecare bila de sus are valoarea de 5. Astfel, pe o bara poate fi reprezentat orice numar cuprins intre 1 si 15. Orice valoare mai mare ca 9 este stocata temporar, ca rezultat intermediar.
La abacul japonez, pe fiecare bara verticala erau 4 bile in partea de jos si una in partea de sus. Probabil ca japonezii au adus abacului ultima perfectionare inainte de desfiintarea sa. (Abacul din imagine stocheaza numarul 279)
Poate ca nu-i lipsit de importanta ca in 1946 (!), un functionar din administratia japoneza folosea pentru calcule aritmetice un abac. S-a organizat un concurs intre acesta si un calculator electric cu probe constind in adunarea sau scaderea unor coloane lungi de numere, inmultirea unor intregi cu 5-12 cifre, impartirea unor intregi cu 5-12 cifre, rezolvarea unor proble
Avem impresia gresita ca numai cei din orient au folosit abacul, asta pentru ca in Europa a disparut de foarte multa vreme, pe cand in orient mai este folosit si azi. Dupa infringerea lui Napoleon in campania de invadare a Rusiei (1812), unii dintre soldati s-au intors in Franta aducind ca pe o curiozitate abace rusesti. Nu stiau ca bunicii lor le folosisera in treburile lor zilnice! Dar nu numai europenii si asiaticii au utilizat abacul, conchistadorii au gasit abace la populatiile de pe actualele teritorii ale Mexicului si Peruului
In forma sa moderna, abacul a fost inventat de chinezi prin secolul 13, de la care a fost preluat de coreeni (sec.15) si de japonezi (sec.17). Se stie ca abacul mai era inca folosit acum 250 de ani in unele zone ale Europei.
Multi dintre termenii moderni din matematica si comert provin din denumirile legate de abac. De exemplu, romanii denumeau pietrele abacului calculi; de aici provin termenul a calcula si derivatele sale calcul, calculator. in Anglia, tabla abacului era denumita, in general, counting board sau, mai simplu, counter. Fireste, fiecare comerciant avea in magazin un counter cu care facea calculul valorii marfurilor vindute. De aici provine termenul modern de contor (pl. contoare).
In Europa, abacul a fost standardizat in sec.13: o tabla pe care erau trasate linii care indicau locul de pozitionare a pietrelor de socotit. Linia de jos era linia unitatilor, urmatoarele linii aveau valoarea de 10 ori mai mare decit a liniei de dedesubt; fiecare spatiu dintre linii avea valoarea de 5 ori mai mare decit a liniei de dedesubt. Nu puteau fi puse mai mult de 4 pietre pe o linie si cel mult una pe un spatiu. Atunci cind numarul de pietre de pe o linie ar fi devenit 5, erau scoase de pe linie si pusa o piatra in spatiul de deasupra acesteia. Daca numarul de pietre de pe un spatiu ar fi devenit 2, erau luate de pe spatiu si pusa o piatra pe linia de deasupra spatiului.
Prin secolul 13 pietrele folosite pentru calcul la abac au capatat forma de moneda. Aceste piese erau aruncate sau apasate pe tabla abacului. in Franta piesele acestea erau numite jetoane din verbul jeter (a arunca).
Abacul chinezesc
Prin anii 1.500 i.C., chinezii au inventat abacul. Acesta era format dintr-un cadru de lemn cu o bara orizontala care poate culisa pe verticala, impartindu-l in doua compartimente.
Pe verticala sunt fixate mai multe bare (de obicei 17) pe care pot culisa 7 bile: doua in partea de sus si cinci in cea de jos. Fiecare bila de jos are valoarea 1; fiecare bila de sus are valoarea de 5. Astfel, pe o bara poate fi reprezentat orice numar cuprins intre 1 si 15. Orice valoare mai mare ca 9 este stocata temporar, ca rezultat intermediar.
La abacul japonez, pe fiecare bara verticala erau 4 bile in partea de jos si una in partea de sus. Probabil ca japonezii au adus abacului ultima perfectionare inainte de desfiintarea sa. (Abacul din imagine stocheaza numarul 279)
Poate ca nu-i lipsit de importanta ca in 1946 (!), un functionar din administratia japoneza folosea pentru calcule aritmetice un abac. S-a organizat un concurs intre acesta si un calculator electric cu probe constind in adunarea sau scaderea unor coloane lungi de numere, inmultirea unor intregi cu 5-12 cifre, impartirea unor intregi cu 5-12 cifre, rezolvarea unor proble
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.