Din aceeasi categorie
|
Ceaiul de soc 535 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Dureri de cap cronice 968 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Insuficienta mitrala 122 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Care este GLICEMIA CORECTA 280 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cinci sfaturi pentru sanatatea ochilor 665 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cabinet Stomatologic Ploiesti Dr Tarlev Sergiu 1.632 vizite - 0 comentarii adaugat de tarlevsergiu |
||||||||||||||||||
|
Acrocianoza si sindromul Raynaud 1.365 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Raul de mare. 910 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Semne si simptome de adenopatie 2.212 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Kinetomed - Fizioterapie 710 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Afla cum >> Sanatate
Migdalul
| Adaugat de Cozana | 10.11.2014 |  Adauga
la favorite |
1.381 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoritePRUNUS DULCIS (MILL) D.A. WEBB. AMYGDALUS COMMUNIS L (FAM. ROSACEAE)
Migdalele reprezinta una dintre acele seminte la care proprietatile nutritive se impletesc cu cele
terapeutice.
O romantica legenda din mitologia greaca povesteste ca frumoasa Phyllis a murit de durere deoarece a
fost parasita de catre Demofon, fiul lui Teseu si a fost transformata intr-un Migdal.
Cand infidelul, cuprins de remuscari a venit plangand, imbratisand pomul, acesta s-a acoperit intr-o clipa
cu acele tlori frumoase roz, pe care le cunoastem.
Dar inainte de aceasta legenda, Migdaiul era cunoscut in Siria, Persia, in Asia Centrala pana in Turchestan,
unde crestea spontan.
A fost maturizat sau s-a salbaticit in China, India, in tarile mediteraneene.
Este cultivat in Europa Centrala si in America.
Medicii si invatatii Antichitatii (Teofrast, Porcius Cato, Columella si Scribonius Largus) au recomandat
Migdalul in multe afectiuni.
Medicii arabi il recomandau tot ca medicament, pe baza unuia dintre preceptele lor care spunea ca un
medicament trebuie sa fie placut la gust.
Numele Migdalului este pomenit si in Vechiul Testament.
In timpul celor patruzeci de ani de peregrinari, evreii s-au simtit descurajati si au vrut sa se intoarca din
drum.
S-au plans conducatorilor lor.
Moise, cel care ii calauzea prin desert, s-a rugat pentru indrumare si a fost indemnat de Dumnezeu sa
ceara fiecarei familii cate un toiag cu numele capului familiei cioplit pe el.
Pe toiagul casei lui Levi, Moise a scris numele fratelui sau, Aaron.
Toate toiagele au fost aduse in cortul cel mare (numit tabernacol), iar a doua zi, cand Moise a intrat
acolo, toiagul lui Aaron incoltise.
Era plin de muguri, flori si migdale coapte.
in ebraica veche, cuvantul „migdaja" inseamna „darul lui Dumnezeu".
Migdalul este primul copac din Tara Sfanta care infloreste ca semn al vietii reinnoite si al desteptarii
naturii.
Chiar si in zilele noastre, evreii mai aduc crengi cu muguri de migdal in sinagoga, la marile sarbatori
religioase.
in secolul al Xl-lea Migdalul figura in lista speciilor cultivate in gradinile medicinale ale Iui Carol cel Mare.
in Evul Mediu si mai tarziu, Migdalul reprezenta obiectul unui comert activ.
De la Migdal se folosesc semintele (samburii), atat de la varietateja dulce, cat si de la cea amara.
Numai varietatea dulce este comestibila. Cea amara are insa proprietati terapeutice.
PRINCIPALII CONSTITUENTI
Semintele proaspete contin pana la 88% apa, iar cele uscate numai 4,5%.
Ele contin cca 18% protide, 54-55% grasimi formate din 75% acid oleic, fermenti, 16% hidrati de carbon,
acizi organici, saruri de potasiu (833 mg%), calciu (250 mg%), fosfor (455 mg%), fier (4,1 mg%), vitamina A
(20 |Jg%), vitamina Bl (0,20 ug%), B2 (0,60 jxg%), niacin (4,2 mg%) si cantitati mici (1 mg%) vitamina C.
Contine si o enzima (emulsina).
in continuare vom prezenta pe scurt rezultatele unor cercetari relativ recente, putin cunoscute cititorilor,
in legatura cu una dintre cele mai comune nitrilozide, anume amigdalina, care se gaseste in semintele
unor fructe, in special ale merelor, caiselor, cireselor, migdalelor, prunelor, piersicilor, nectarinelor etc.
Din fructele semintelor mentionate s-au izolat compusi netoxici, hidrosolubili, care contin nitrilozida sau
vitamina B17.Page 65 of 240
Lipsa din alimentatie a acestui factor poate duce la tulburari fiziologice si, datorita acestui fapt, a primit
statutul de vitamina.
in procesele metabolice, nitrilozidul (amigdalina) este hidrolizat in hidrocianamida, benzaldehida sau
acetona si zahar.
Hidrocianamida formata este detoxificata de catre enzima rodanaza in molecule de tiocianati netoxici.
Benzaldehida formata in prezenta oxigenului este oxidata imediat in acid benzoic, de asemenea netoxic.
inainte de-a considera posibila actiune de modelare antineoplazica a vitaminei B17, trebuie sa
mentionam faptul ca acidul benzoic este antiseptic si antiinflamator.
Nu de mult timp, in multe tari, pentru bolile reumatismale au fost utilizati produsi de aditie orto-hidroxizi
ai acidului benzoic.
Dupa numeroase cercetari s-a ajuns la concluzia ca prezenta vitaminei B17 in alimentatie calmeaza
durerile reumatice si reduce temporal hipertensiunea.
in cazul in care consideram boala canceroasa ca o dereglare metabolica, se pune intrebarea daca una
dintre cauze n-ar fi si deficienta in vitamine, in special in vitamina_B17.
in aceasta directie sunt semnificative cercetarile omului de stiinta american Dr. Dean Burk de la
departamentul de citochimie al Institutului National de Cancer din Washington, dupa parerea caruia
vitamina B17 este o vitamina intr-adevar antineoplazica.
Consideram totusi necesara o precizare: pana in prezent nu exista un medicament specific, sigur in boala
canceroasa.
Aceasta precizare o consideram cu atat mai importanta cu cat in publicatiile saptamanale de
nespecialitate se face reclama unor „medicamente anticanceroase" preparate din plante (Spanz, Marul
lupului — Aristolochia sp., Tataneasa etc), care au produs grave intoxicatii.
Plantele cu substante citotoxice ucid in primul rand celulele sanatoase sau somatice, iar apoi pe cele
canceroase.
Dupa ultimele cercetari, speciile mentionate accelereaza dezvoltarea celulelor canceroase, sunt nu numai
citotoxice, dar si hepatotoxice, mutagene etc.
Cu toate controversele stiintifice, in prezent exista produse autorizate pe baza de amigdalina sau
vitamina B17.
Pana vor ajunge si la noi aceste produse denumite Laetril sau Letril, putem beneficia in alimentatia
noastra de binefacerile amigdalinei.
Preventiv, doza zilnica de 250-500 mg se poate asigura din 6-8 samburi de migdale sau caise si din 20-25
samburi de cirese sau mere.
Valoarea energetica este apreciata la 615 kcal la 100 g seminte uscate.
RECOMANDARI TERAPEUTICE
in prezent, in terapeutica, migdalele joaca un rol mai important decat in trecut.
Rolul major ramane in alimentatie si in cosmetica, dar nu numai dupa cele relatate la subcapitolul
„Principalii constituenti".
Intern.
Migdalele se recomanda in ulcerul gastric si in gastrite hiperacide, deoarece, pe de o parte, uleiul gras
formeaza o pelicula de protectie pe peretele stomacului, iar pe de alta parte, protidele tamponeaza
acidul clorhidric, neutralizand aciditatea excesiva.
in acelasi timp, migdalele reduc secretia de pepsina si stimuleaza peristaltismul intestinal.
Durerile si arsurile gastrice (senzatia de „pirozis") se reduc simtitor dupa consumarea semintelor de
migdal.Page 66 of 240
Tot asupra aparatului digestiv au si o actiune antiseptica intestinala remarcabila, fiind astfel utilizate in
colitele de fermentatie.
Sunt, de asemenea, usor laxative si anticatarale.
Datorita actiunii antispasmodice si de calmare a tusei, ele constituie un foarte agreabil remediu pectoral,
fiind indicate chiar si in tusea convulsiva.
Ca anticatarale, au efect favorabil in laringite.
Actiunea anticatarala se manifesta si in inflamatiile aparatului genito-urinar; au si proprietati antilitiazice.
Prin compozitia lor chimica foarte complexa sunt tonice si reconstituante generale (inclusiv ale sistemului
nervos) si remineralizante, putand fi consumate ca adjuvante in tuberculoza.
Deoarece au un continut redus de glucide, migdalele pot fi consumate de diabetici.
Extern.
Prin actiunea emolienta si trofica asupra tesuturilor se recomanda in eczeme, arsuri sau crapaturi ale
pielii.
Cosmetica
„Laptele" de migdale constituie un preparat foarte indicat pentru catifetarea si hidratarea pielii.
Decoctia pectorala din coaja cu 50 g la litrul de apa, fiarta 20 minute; se beau pana la 4 cani pe zi, in mai
multe reprize.
Samburi zdrobiti, cate 10-15 de 2 ori pe zi, folositi ca preparat antiulceros.
Si mai eficace contra ulcerului este un amestec din 30 samburi de migdale dulci, o lingura lapte si o
lingurita smantana (reteta din medicina populara).
Sirop, care se prepara din 500 g samburi dulci, 150 g samburi amari, 125 ml apa si 750 g miere.
Acestea se freaca pana se obtine o pasta care se fierbe la baia de apa cu 1.5 litri apa rece si 2.5 kg zahar.
Se poate aromatiza cu esenta de portocale.
Se pastreaza la frigider.
„Laptele" de migdale, intrebuintat in uz extern, inclusiv in cosmetica, se prepara din 100 g migdale lasate
in apa cateva ore, pentru a li se umfla pielita, care sa poata fi apoi curatata.
Se zdrobesc cu putina apa rece, se amesteca cu sirop din 100 g zahar la 2 1 apa si se utilizeaza, ca atare.
Migdalele reprezinta una dintre acele seminte la care proprietatile nutritive se impletesc cu cele
terapeutice.
O romantica legenda din mitologia greaca povesteste ca frumoasa Phyllis a murit de durere deoarece a
fost parasita de catre Demofon, fiul lui Teseu si a fost transformata intr-un Migdal.
Cand infidelul, cuprins de remuscari a venit plangand, imbratisand pomul, acesta s-a acoperit intr-o clipa
cu acele tlori frumoase roz, pe care le cunoastem.
Dar inainte de aceasta legenda, Migdaiul era cunoscut in Siria, Persia, in Asia Centrala pana in Turchestan,
unde crestea spontan.
A fost maturizat sau s-a salbaticit in China, India, in tarile mediteraneene.
Este cultivat in Europa Centrala si in America.
Medicii si invatatii Antichitatii (Teofrast, Porcius Cato, Columella si Scribonius Largus) au recomandat
Migdalul in multe afectiuni.
Medicii arabi il recomandau tot ca medicament, pe baza unuia dintre preceptele lor care spunea ca un
medicament trebuie sa fie placut la gust.
Numele Migdalului este pomenit si in Vechiul Testament.
In timpul celor patruzeci de ani de peregrinari, evreii s-au simtit descurajati si au vrut sa se intoarca din
drum.
S-au plans conducatorilor lor.
Moise, cel care ii calauzea prin desert, s-a rugat pentru indrumare si a fost indemnat de Dumnezeu sa
ceara fiecarei familii cate un toiag cu numele capului familiei cioplit pe el.
Pe toiagul casei lui Levi, Moise a scris numele fratelui sau, Aaron.
Toate toiagele au fost aduse in cortul cel mare (numit tabernacol), iar a doua zi, cand Moise a intrat
acolo, toiagul lui Aaron incoltise.
Era plin de muguri, flori si migdale coapte.
in ebraica veche, cuvantul „migdaja" inseamna „darul lui Dumnezeu".
Migdalul este primul copac din Tara Sfanta care infloreste ca semn al vietii reinnoite si al desteptarii
naturii.
Chiar si in zilele noastre, evreii mai aduc crengi cu muguri de migdal in sinagoga, la marile sarbatori
religioase.
in secolul al Xl-lea Migdalul figura in lista speciilor cultivate in gradinile medicinale ale Iui Carol cel Mare.
in Evul Mediu si mai tarziu, Migdalul reprezenta obiectul unui comert activ.
De la Migdal se folosesc semintele (samburii), atat de la varietateja dulce, cat si de la cea amara.
Numai varietatea dulce este comestibila. Cea amara are insa proprietati terapeutice.
PRINCIPALII CONSTITUENTI
Semintele proaspete contin pana la 88% apa, iar cele uscate numai 4,5%.
Ele contin cca 18% protide, 54-55% grasimi formate din 75% acid oleic, fermenti, 16% hidrati de carbon,
acizi organici, saruri de potasiu (833 mg%), calciu (250 mg%), fosfor (455 mg%), fier (4,1 mg%), vitamina A
(20 |Jg%), vitamina Bl (0,20 ug%), B2 (0,60 jxg%), niacin (4,2 mg%) si cantitati mici (1 mg%) vitamina C.
Contine si o enzima (emulsina).
in continuare vom prezenta pe scurt rezultatele unor cercetari relativ recente, putin cunoscute cititorilor,
in legatura cu una dintre cele mai comune nitrilozide, anume amigdalina, care se gaseste in semintele
unor fructe, in special ale merelor, caiselor, cireselor, migdalelor, prunelor, piersicilor, nectarinelor etc.
Din fructele semintelor mentionate s-au izolat compusi netoxici, hidrosolubili, care contin nitrilozida sau
vitamina B17.Page 65 of 240
Lipsa din alimentatie a acestui factor poate duce la tulburari fiziologice si, datorita acestui fapt, a primit
statutul de vitamina.
in procesele metabolice, nitrilozidul (amigdalina) este hidrolizat in hidrocianamida, benzaldehida sau
acetona si zahar.
Hidrocianamida formata este detoxificata de catre enzima rodanaza in molecule de tiocianati netoxici.
Benzaldehida formata in prezenta oxigenului este oxidata imediat in acid benzoic, de asemenea netoxic.
inainte de-a considera posibila actiune de modelare antineoplazica a vitaminei B17, trebuie sa
mentionam faptul ca acidul benzoic este antiseptic si antiinflamator.
Nu de mult timp, in multe tari, pentru bolile reumatismale au fost utilizati produsi de aditie orto-hidroxizi
ai acidului benzoic.
Dupa numeroase cercetari s-a ajuns la concluzia ca prezenta vitaminei B17 in alimentatie calmeaza
durerile reumatice si reduce temporal hipertensiunea.
in cazul in care consideram boala canceroasa ca o dereglare metabolica, se pune intrebarea daca una
dintre cauze n-ar fi si deficienta in vitamine, in special in vitamina_B17.
in aceasta directie sunt semnificative cercetarile omului de stiinta american Dr. Dean Burk de la
departamentul de citochimie al Institutului National de Cancer din Washington, dupa parerea caruia
vitamina B17 este o vitamina intr-adevar antineoplazica.
Consideram totusi necesara o precizare: pana in prezent nu exista un medicament specific, sigur in boala
canceroasa.
Aceasta precizare o consideram cu atat mai importanta cu cat in publicatiile saptamanale de
nespecialitate se face reclama unor „medicamente anticanceroase" preparate din plante (Spanz, Marul
lupului — Aristolochia sp., Tataneasa etc), care au produs grave intoxicatii.
Plantele cu substante citotoxice ucid in primul rand celulele sanatoase sau somatice, iar apoi pe cele
canceroase.
Dupa ultimele cercetari, speciile mentionate accelereaza dezvoltarea celulelor canceroase, sunt nu numai
citotoxice, dar si hepatotoxice, mutagene etc.
Cu toate controversele stiintifice, in prezent exista produse autorizate pe baza de amigdalina sau
vitamina B17.
Pana vor ajunge si la noi aceste produse denumite Laetril sau Letril, putem beneficia in alimentatia
noastra de binefacerile amigdalinei.
Preventiv, doza zilnica de 250-500 mg se poate asigura din 6-8 samburi de migdale sau caise si din 20-25
samburi de cirese sau mere.
Valoarea energetica este apreciata la 615 kcal la 100 g seminte uscate.
RECOMANDARI TERAPEUTICE
in prezent, in terapeutica, migdalele joaca un rol mai important decat in trecut.
Rolul major ramane in alimentatie si in cosmetica, dar nu numai dupa cele relatate la subcapitolul
„Principalii constituenti".
Intern.
Migdalele se recomanda in ulcerul gastric si in gastrite hiperacide, deoarece, pe de o parte, uleiul gras
formeaza o pelicula de protectie pe peretele stomacului, iar pe de alta parte, protidele tamponeaza
acidul clorhidric, neutralizand aciditatea excesiva.
in acelasi timp, migdalele reduc secretia de pepsina si stimuleaza peristaltismul intestinal.
Durerile si arsurile gastrice (senzatia de „pirozis") se reduc simtitor dupa consumarea semintelor de
migdal.Page 66 of 240
Tot asupra aparatului digestiv au si o actiune antiseptica intestinala remarcabila, fiind astfel utilizate in
colitele de fermentatie.
Sunt, de asemenea, usor laxative si anticatarale.
Datorita actiunii antispasmodice si de calmare a tusei, ele constituie un foarte agreabil remediu pectoral,
fiind indicate chiar si in tusea convulsiva.
Ca anticatarale, au efect favorabil in laringite.
Actiunea anticatarala se manifesta si in inflamatiile aparatului genito-urinar; au si proprietati antilitiazice.
Prin compozitia lor chimica foarte complexa sunt tonice si reconstituante generale (inclusiv ale sistemului
nervos) si remineralizante, putand fi consumate ca adjuvante in tuberculoza.
Deoarece au un continut redus de glucide, migdalele pot fi consumate de diabetici.
Extern.
Prin actiunea emolienta si trofica asupra tesuturilor se recomanda in eczeme, arsuri sau crapaturi ale
pielii.
Cosmetica
„Laptele" de migdale constituie un preparat foarte indicat pentru catifetarea si hidratarea pielii.
Decoctia pectorala din coaja cu 50 g la litrul de apa, fiarta 20 minute; se beau pana la 4 cani pe zi, in mai
multe reprize.
Samburi zdrobiti, cate 10-15 de 2 ori pe zi, folositi ca preparat antiulceros.
Si mai eficace contra ulcerului este un amestec din 30 samburi de migdale dulci, o lingura lapte si o
lingurita smantana (reteta din medicina populara).
Sirop, care se prepara din 500 g samburi dulci, 150 g samburi amari, 125 ml apa si 750 g miere.
Acestea se freaca pana se obtine o pasta care se fierbe la baia de apa cu 1.5 litri apa rece si 2.5 kg zahar.
Se poate aromatiza cu esenta de portocale.
Se pastreaza la frigider.
„Laptele" de migdale, intrebuintat in uz extern, inclusiv in cosmetica, se prepara din 100 g migdale lasate
in apa cateva ore, pentru a li se umfla pielita, care sa poata fi apoi curatata.
Se zdrobesc cu putina apa rece, se amesteca cu sirop din 100 g zahar la 2 1 apa si se utilizeaza, ca atare.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.