Din aceeasi categorie
|
Romania si dictaturile ei - Miscarea Legionara 1.161 vizite - 0 comentarii adaugat de babe |
||||||||||||||||||
|
Recurs la istorie: Din culisele asasinarii lui I.G. Duca 1.056 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Enigmele asasinarii lui Nicolae Iorga 1.220 vizite - 0 comentarii adaugat de info |
||||||||||||||||||
|
Craniile de cristal din Mexic - Enigme ale istoriei 1.094 vizite - 0 comentarii adaugat de zorba |
||||||||||||||||||
|
Romania si dictaturile ei - Gheorghe Gheorghiu Dej 1.276 vizite - 0 comentarii adaugat de babe |
||||||||||||||||||
|
Romania si dictaturile ei - Carol al II-lea 1.460 vizite - 0 comentarii adaugat de babe |
||||||||||||||||||
|
Pancho Villa - Erou sau Bandit ? 554 vizite - 0 comentarii adaugat de marco |
||||||||||||||||||
|
O generatie care a schimbat lumea: Miscarea hippie 1.400 vizite - 0 comentarii adaugat de corina |
||||||||||||||||||
|
Vara lui 1967 - Miscarea Hippi - Documentar BBC / 59 min 1.870 vizite - 0 comentarii adaugat de grisa |
||||||||||||||||||
|
Marea Revolutie Culturala Proletara din China 671 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Chiapas si miscarea zapatista - Mexic
| Adaugat de Cozana | 22.10.2014 |  Adauga
la favorite |
1.081 vizualizari Nota film: 3 / 5 (1 vot ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteIntre anii 1200 i.H. - 1500 d.H., culturile maya, tolteca, zapoteca si azteca cunosc o dezvoltare considerabila si dau nastere primelor orase pe teritoriul actual al statului Mexic. In 1325 d.H., tribul azteca dei Mexica fondeaza un regat pe insulele si in laguna Texcoco, regat cu capitala la Tenochtitlan.
Doua secole mai tarziu, in 1519, conchistadorul spaniol Hernan Cortes invadeaza regatul, infrange trupele mexicane si infiinteaza Veracruz, prima asezare spaniola in Mexic.
Trei ani mai apoi, imperiul azteco-mexican este cucerit in intregime, iar capitala Tenochtitlan distrusa. Teritoriile astfel ocupate sunt denumite Noua Spanie si vor ramane vreme de 3 secole sub dominatia ibericilor, care le vor exploata la maxim potentialul natural si uman.
Miguel Hidalgo y Castilla, un preot bastinas, initiaza in 1810 o revolta impotriva spaniolilor, in speranta de a cuceri independenta Mexicului. Dupa ani de lupte, la 27 septembrie 1821, Mexicul si Spania semneaza Tratatul de la Cordoba, iar trei ani mai tarziu Mexicul devine republica.
Intre 1846-1848 tanarul stat se afla din nou in stare de razboi, de data aceasta cu SUA. Mexicul pierde razboiul si este constrans sa cedeze o importanta parte din teritorii, care intra in componenta SUA - statele Texas, California, Utah, Colorado si mare din parte New Mexico si Arizona.
Desi reusise sa isi pastreze independenta si sa tina oarecum la respect pe vecinul sau de la nord, Mexicul ramanea o tara a inegalitatilor majore. Problemele interne, generate de anacronica forma de organizare feudala nu au putut fi rezolvate nici sub dictatura lui Porfirio Diaz (1876-1880; 1884-1911), nici in timpul scurtei presedintii a lui Francisco Madero (1911-1913). Reformele agrare promise, dar amanate neincetat de Diaz si intarziate de Madero, se impuneau: Mexicul, o tara bogata cel putin sub aspect agricol, ramanea neproductiva din cauza acapararii pamanturilor, lasate in paragina de proprietari aroganti si sangerosi. Descendentii conchistadorilor s-au facut insa ca nu aud revendicarile numeroase ale taranilor indieni.
Reuniti in 1910 sub comanda lui Pancho Villa si Emiliano Zapata (foto sus in prim plan, de la stanga), taranii saraci au pornit o rascoala repede transformata in in revolutie sociala. Popularitatea sefilor rebeli a crescut repede, datorita succeselor militare; miscarea taranilor din sud, declansata de taranul metis Emiliano Zapata, s-a raspandit ca fulgerul. Lider firesc al revolutionarilor, Zapata si-a intarit puterea in regiunile eliberate, datorita unei reforme agrare brutale si imediate: pe fostele domenii si proprietati s-au instalat mii de tarani saraci, organizand cooperative; impartirea egala a pamanturilor si a bunurilor colective a inlocuit sistemul dinainte de 1910, fara ca beneficiarii sa mai astepte cucerirea orasului Mexico de catre armatele unite ale lui Villa si Zapata, in 1914.
Autoritatea lui Zapata venea cu siguranta din asemanarea sa cu rebelii, in toate domeniile: indian (metis), sarac, revoltat de nedreptati, impulsiv, curajos si incapatinat ca toti acei peones (lucratori) aserviti in marile haciendas (proprietati). Calitatile militare, simtul dreptatii, dar si severitatea fata de inamici au facut sa fie un sef adulat. Uniti impotriva generalilor federalisti, sefii revolutionari au fost totusi incapabili sa se inteleaga dupa victorie. Deceptionat, Zapata s-a retras si in 1919 a cazut intr-o capcana intinsa de cativa din fostii sai aliati, fiind asasinat. Insa, in mentalitatea mexicana, amintirea liderului Emiliano Zapata continua sa ramana vie.
Noua Constitutie, votata dupa zece ani de razboi civil, in 1917, nu corespundea deloc idealurilor luptatorilor de sub comanda lui Villa si Zapata. Dupa 1919, in Mexico City s-au succedat mai multi presedinti reformatori care au dorit amendarea legilor agrare. Rezultatele nu au fost insa cele asteptate: pentru mai bine de 70 de ani (pana in 2000), la guvernare s-a aflat Partidul Revolutionar Institutional (PRI), a carui permanenta la putere a dus la un inalt nivel al coruptiei, la adancirea prapastiei intre saraci (din ce in ce mai multi) si bogati, din care numerosi detin terenuri foarte intinse si chiar armate private (guardias blancas) precum latifundiarii medievali. Ultimii doi presedinti din partea PRI, Carlos Salinas (1988-1994) si Ernesto Zedillo au lasat in 2000 locul lui Vicente Fox, candidatul Partidului Actiunea Nationala (PAN), de dreapta, a carui atitudine fata de problema zapatista s-a dovedit mai flexibila
Chiapas, stat mexican situat in sud-estul tarii, are o suprafata de 74 000 kmp si o populatie de 3,5 milioane de locuitori. Aici traiesc circa 56 de etnii indigene, dintre care cele mai importante sunt tzeltal, tzotzil, tojolabal, chol, lacandon, mom si zoque. In subsolul provinciei se gasesc mari zacaminte de petrol (product ia zilnica se ridica la 90 000 de barili) si gaze naturale; aici se produce 60% din hidroenergia electrica a tarii (datorita acestei regiuni, Mexicul a putut furniza Californiei electricitatea de care a dus lipsa in timpul crizei din decembrie 2000) si 35% din cafeaua mexicana; exista, de asemenea, o importanta productie realizata in ferme si mici intreprinderi agro-alimentare, destinata aproape in exclusivitate exportului.
In contrast cu imensele bogatii ale regiunii, 60% din populatie traieste sub pragul saraciei. O treime din locuitori nu dispun de curent electric; 30% din copii nu merg la scoala si doar un elev dintr-o suta ajunge sa urmeze cursuri universitare. In randul indigenilor, analfabetismul depaseste 50%, iar rata mortalitatii este mai mare cu 40% fata de cea din capitala.
Lipsa dotarilor sanitare, saracia si sistemul economic neoliberal impus de guvernul mexican, favorabil concesiona rii sau vanzarii resurselor catre firme straine, fac din Chiapas un teren usor de cucerit de marile companii multinationale. Mana de lucru este prost platita, oamenii lucreaza in conditii mizere.
Putin inainte de intrarea in vigoare a Acordului Nord-American pentru Comert Liber (NAFTA), semnat in 1994 de Mexic, Statele Unite si Canada, a fost abrogat art. 27 din Constitutia mexicana. Acesta proteja pamanturile comunitatilor locale de riscul privatizarilor si era una dintre expresiile reformei declansate dupa revolutia de la 1910. Populatiile indigene considera ca tratatul NAFTA a dus la o noua restrangere a drepturilor lor, obligandu-le, pentru a supravietui, sa se refugieze la periferiile asezarilor urbane.
Doua secole mai tarziu, in 1519, conchistadorul spaniol Hernan Cortes invadeaza regatul, infrange trupele mexicane si infiinteaza Veracruz, prima asezare spaniola in Mexic.
Trei ani mai apoi, imperiul azteco-mexican este cucerit in intregime, iar capitala Tenochtitlan distrusa. Teritoriile astfel ocupate sunt denumite Noua Spanie si vor ramane vreme de 3 secole sub dominatia ibericilor, care le vor exploata la maxim potentialul natural si uman.
Miguel Hidalgo y Castilla, un preot bastinas, initiaza in 1810 o revolta impotriva spaniolilor, in speranta de a cuceri independenta Mexicului. Dupa ani de lupte, la 27 septembrie 1821, Mexicul si Spania semneaza Tratatul de la Cordoba, iar trei ani mai tarziu Mexicul devine republica.
Intre 1846-1848 tanarul stat se afla din nou in stare de razboi, de data aceasta cu SUA. Mexicul pierde razboiul si este constrans sa cedeze o importanta parte din teritorii, care intra in componenta SUA - statele Texas, California, Utah, Colorado si mare din parte New Mexico si Arizona.
Desi reusise sa isi pastreze independenta si sa tina oarecum la respect pe vecinul sau de la nord, Mexicul ramanea o tara a inegalitatilor majore. Problemele interne, generate de anacronica forma de organizare feudala nu au putut fi rezolvate nici sub dictatura lui Porfirio Diaz (1876-1880; 1884-1911), nici in timpul scurtei presedintii a lui Francisco Madero (1911-1913). Reformele agrare promise, dar amanate neincetat de Diaz si intarziate de Madero, se impuneau: Mexicul, o tara bogata cel putin sub aspect agricol, ramanea neproductiva din cauza acapararii pamanturilor, lasate in paragina de proprietari aroganti si sangerosi. Descendentii conchistadorilor s-au facut insa ca nu aud revendicarile numeroase ale taranilor indieni.
Reuniti in 1910 sub comanda lui Pancho Villa si Emiliano Zapata (foto sus in prim plan, de la stanga), taranii saraci au pornit o rascoala repede transformata in in revolutie sociala. Popularitatea sefilor rebeli a crescut repede, datorita succeselor militare; miscarea taranilor din sud, declansata de taranul metis Emiliano Zapata, s-a raspandit ca fulgerul. Lider firesc al revolutionarilor, Zapata si-a intarit puterea in regiunile eliberate, datorita unei reforme agrare brutale si imediate: pe fostele domenii si proprietati s-au instalat mii de tarani saraci, organizand cooperative; impartirea egala a pamanturilor si a bunurilor colective a inlocuit sistemul dinainte de 1910, fara ca beneficiarii sa mai astepte cucerirea orasului Mexico de catre armatele unite ale lui Villa si Zapata, in 1914.
Autoritatea lui Zapata venea cu siguranta din asemanarea sa cu rebelii, in toate domeniile: indian (metis), sarac, revoltat de nedreptati, impulsiv, curajos si incapatinat ca toti acei peones (lucratori) aserviti in marile haciendas (proprietati). Calitatile militare, simtul dreptatii, dar si severitatea fata de inamici au facut sa fie un sef adulat. Uniti impotriva generalilor federalisti, sefii revolutionari au fost totusi incapabili sa se inteleaga dupa victorie. Deceptionat, Zapata s-a retras si in 1919 a cazut intr-o capcana intinsa de cativa din fostii sai aliati, fiind asasinat. Insa, in mentalitatea mexicana, amintirea liderului Emiliano Zapata continua sa ramana vie.
Noua Constitutie, votata dupa zece ani de razboi civil, in 1917, nu corespundea deloc idealurilor luptatorilor de sub comanda lui Villa si Zapata. Dupa 1919, in Mexico City s-au succedat mai multi presedinti reformatori care au dorit amendarea legilor agrare. Rezultatele nu au fost insa cele asteptate: pentru mai bine de 70 de ani (pana in 2000), la guvernare s-a aflat Partidul Revolutionar Institutional (PRI), a carui permanenta la putere a dus la un inalt nivel al coruptiei, la adancirea prapastiei intre saraci (din ce in ce mai multi) si bogati, din care numerosi detin terenuri foarte intinse si chiar armate private (guardias blancas) precum latifundiarii medievali. Ultimii doi presedinti din partea PRI, Carlos Salinas (1988-1994) si Ernesto Zedillo au lasat in 2000 locul lui Vicente Fox, candidatul Partidului Actiunea Nationala (PAN), de dreapta, a carui atitudine fata de problema zapatista s-a dovedit mai flexibila
Chiapas, stat mexican situat in sud-estul tarii, are o suprafata de 74 000 kmp si o populatie de 3,5 milioane de locuitori. Aici traiesc circa 56 de etnii indigene, dintre care cele mai importante sunt tzeltal, tzotzil, tojolabal, chol, lacandon, mom si zoque. In subsolul provinciei se gasesc mari zacaminte de petrol (product ia zilnica se ridica la 90 000 de barili) si gaze naturale; aici se produce 60% din hidroenergia electrica a tarii (datorita acestei regiuni, Mexicul a putut furniza Californiei electricitatea de care a dus lipsa in timpul crizei din decembrie 2000) si 35% din cafeaua mexicana; exista, de asemenea, o importanta productie realizata in ferme si mici intreprinderi agro-alimentare, destinata aproape in exclusivitate exportului.
In contrast cu imensele bogatii ale regiunii, 60% din populatie traieste sub pragul saraciei. O treime din locuitori nu dispun de curent electric; 30% din copii nu merg la scoala si doar un elev dintr-o suta ajunge sa urmeze cursuri universitare. In randul indigenilor, analfabetismul depaseste 50%, iar rata mortalitatii este mai mare cu 40% fata de cea din capitala.
Lipsa dotarilor sanitare, saracia si sistemul economic neoliberal impus de guvernul mexican, favorabil concesiona rii sau vanzarii resurselor catre firme straine, fac din Chiapas un teren usor de cucerit de marile companii multinationale. Mana de lucru este prost platita, oamenii lucreaza in conditii mizere.
Putin inainte de intrarea in vigoare a Acordului Nord-American pentru Comert Liber (NAFTA), semnat in 1994 de Mexic, Statele Unite si Canada, a fost abrogat art. 27 din Constitutia mexicana. Acesta proteja pamanturile comunitatilor locale de riscul privatizarilor si era una dintre expresiile reformei declansate dupa revolutia de la 1910. Populatiile indigene considera ca tratatul NAFTA a dus la o noua restrangere a drepturilor lor, obligandu-le, pentru a supravietui, sa se refugieze la periferiile asezarilor urbane.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.