Jose Doroteo Arango Arambula (San Juan del Rio, Durango, Mexic; 5 iunie 1878 - Hidalgo del Parral, Chihuahua, Mexic; 20 iulie 1923) mai cunoscut sub pseudonimul Francisco Villa sau hipocoristicul Pancho Villa, a fost unul dintre liderii revolutiei mexicane, a carui actiune militara a fost decisiva in rasturnarea regimului presedintelui de atunci, Victoriano Huerta.
Originar din Durango (nu se stie daca din Rio Grande sau din San Juan River), s-a nascut la 5 iunie 1878 si a fost ucis intr-o ambuscada in Hidalgo del Parral (Chihuahua) la 20 iulie 1923. In timpul revolutiei a fost cunoscut sub numele de Centaurul din Nord. Comandant al Diviziei del Norte, a fost seful statului nordic Chihuahua care, avand in vedere dimensiunea sa, bogatia in minerale, si, de asemenea, apropierea de Statele Unite ale Americii, i-a asigurat resurse extinse.
Villa a fost guvernator interimar in Chihuahua in 1913 si 1914. Chiar daca nu a fost acceptat in panteonul eroilor nationali decat la douazeci de ani dupa moartea sa, memoria lui este onorata astazi de catre mexicani, americani si oameni din intreaga lume.
In plus, numeroase strazi si cartiere din Mexico si alte tari au fost numite in onoarea lui.
Villa si urmasii sai, cunoscuti sub numele de villistas, au confiscat terenurile fermierilor pentru a le distribui taranilor si soldatilor. A confiscat trenuri si, ca multi alti generali revolutionari, a tiparit bani fiduciari ca sa plateasca pentru cauza sa.
Stapanire lui Villa in nordul Mexicului a luat sfarsit in 1915, dupa o serie de infrangeri suferite in Celaya si Agua Prieta, conduse de Alvaro Obregon si Plutarco Elias Calles. Dupa raidul lui Villa in Columbus in 1916, generalul John J. Pershing a incercat fara succes, timp de un an, sa-l captureze pe Villa.
Villa s-a retras in 1920 si i s-a dat o mare proprietate, pe care a preschimbat-o intr-o colonie militara a fostilor sai soldati. In 1923 el a decis sa se intoarca sa se implice in politica mexicana si, ca rezultat, a fost asasinat, probabil din ordinul generalului Plutarco Elias Calles si l generalului Alvaro Obregon.