Din aceeasi categorie
|
Desertul Taklamakan 1.410 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Desertul Danakil 1.544 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
America salbatica – Desertul 702 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Detectivii documentelor de la Marea Moarta 87 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Drumetii tacute 6 zile in desert 120 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Okavango Delta, Botswana 1.014 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Copacul Vietii, Bahrain 1.328 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Rajasthan, Tara Regilor 116 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Desertul Namib 1.316 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Iudeea: Desertul biblic misterios 275 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Desertul Sahel
| Adaugat de Cozana | 31.07.2019 |  Adauga
la favorite |
341 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteSahel: Zona de tranzitie intre Sahara si savanele Africii subecuatoriale, cu vegetatie de savana uscata si de stepa.
Sahel, care insemna in limba araba tarm, este regiunea cuprinsa intre golful Hammamet si golful Gabes. Acest litoral este a doua zona turistica a Tunisiei.
Este situata in partea central-nordica a Africii, extinsa pe 3,053,200 km², avand o lungime de 3900 km, de la tarmul Oceanului Atlantic si pana la Marea Rosie, cu o latime ce variaza intre 300 si 500 km la Sud de Sahara. Ocupa mari portiuni din Senegal, Mauritania, Mali, Burkina Faso, Niger, Nigeria, Ciad, Etiopia si Sudan.
Ocupa o suprafata de 4 milioane km patrati, face tranzatia intre savana si pustiul Sahara, traversand Senegalul, Mauritania, Mali, Volta Superioara, Niger, Ciad si partea centrala a Sudanului, pe o lungime de 6500 km. Este zona in care ierburile devin dominante,luand locul boschetelor arborescente ale savanei. Incepand din octombrie, sapte luni de zile nu cade o picatura de apa. In aceasta perioada ierburile se usuca, pamantul crapa, multe rauri, fluvii si lacuri seaca. Prin despaduri,in unele cazuri,desertul inainteaza cu 50 km pe an,la anii de seceta prelungita.
Din anul l968 Sahelul a cunoscut o seceta neintrerupta, care a provocat numeroase pierderi - sute de mii de oameni au decedat, ca si trei milioane de vite. Numele regiunii, vine de la cuvantul arab Sahel care inseamna "margine,brau periferic". Aceasta regiune a devenit foarte secetoasa dupa 1968, ceea ce a provocat un exod masiv al populatiei infometate, determinand o constientizare a gravitatii fenomenelor de desertificare. Pana pe la inceputul anilor '80 foametea cauzata de seceta a ucis un milion de oameni si a chinuit peste 50 de milioane. In ciuda numeroaselor programe guvernamentale menite sa impiedice acest fenomen nefast, desertificarea a continuat sa se extinda spre Sud (in anumite zone cu circa 100 km).
Sahelul este slab populat, cu 11-12 locuitori pe km². Dar Sahelului ii este caracteristica nu numai slaba populare generala, intre 2-10 locuitori pe km², cat mai ales inegala repartitie teritoriala a populatiei. In ansamblul Sahelului, sectoarele de denstitate mai ridicata cu aproape 50 loc/ km², sunt regiunea Guidimaka-Karakoro din valea Senegalului, valea Nigerului intre Gao si Niamey si cea mai caracteristica in acest sens, renumita Gezira, dintre vaile Nilului Alb si a celui Albastru.
Istoricii apreciaza ca inca in neolitic, populatii, probabil din care se trag actualii sereri din Senegal, locuiau spatial sahelo-saharian, pe atunci mult mai umed si cu aspect general de savanna. Inca din perioada cuprinsa intre anii 1300-600 i.e.n, considerata a fi varsta de bronz sahelo-sahariana, existau, pe teritoriul actualei Mauritanii si al Senegalului, mine pentru extragerea cuprului. Urme incontestabile in acest sens au fost descoperite la Akjoujit in Mauritania.
Clima se caracterizeaza prin precipitatii foarte putine,un sezon uscat foarte lung,care ajunge pana la 9-10 luni pe an,ploi ce cad la intervale neregulate,aspect ce se accentueaza pe masura ce se inainteaza spre nord,variatii mari de temperatura de la zi la noapte. Cantitatea de precipitatii-elementul principal ce caracterizeaza Sahelul-este redusa,ea variind intre 100 si 500 mm pe an. Aceste precipitatii sunt repartizate neuniform, scazand rapid pe masura ce se inainteaza spre nord.Scaderea precipitatiilor este mai evidenta pe coasta atlantica.
Sahel este o regiune cu ploi de vara (aproximativ 200 mm/an in Nord si pana la 550 mm/an in Sud). Predomina o vegetatie relativ risipita de savana constand in ierburi si arbusti. In Nord pasunile, extrem de sarace (de semidesert) sunt folosite de arabo-berberi nomazi, crescatori de camile si capre, pe cand in Sud vegetatia fiind ceva mai bogata in sezonul ploios (din iunie pana in septembrie), permite pastoritul transhumant al bovinelor, practicat de populatia negrida. Un produs specific al acestei zone este guma arabica, recoltata de la o specie de Acacia.
Relieful
Prin simplitate si uniformitate, relieful accentueaza caracterul de omogenitate al peisajului sahelian. Peste tot aici predomina formele plane, reprezentate fie prin podisuri netede, aparent suspendate deasupra imprejurimilor si marginite de versanti abrupti, fie prin campii joase,imense.
Ca si in cea mai mare parte a Africii, orizontalitatea domina si relieful sahelian. Deseori aceasta trasatura este subliniata si mai mult de un fel de cruste, feruginoase, aidoma unor imense carapace, ce acopera la suprafata formele reliefului respectiv.
Podisurile sunt formate, de obicei,din straturi groase, orizontale, de gresii. Din aceasta cauza ele sunt joase, plate, nedepasind cateva sute de metri. Doar versantii lor sunt abrupti,ceea ce le da aspectul unor fortificatii naturale. Asa sunt Tagant, Assaba sau Adrar in Mauritania ori Bandiagara in Mali.
Podisurilor li se opun regiunile joase, campiile nesfarsite si monotone. Foste bazine marine,umplute de sedimente si acoperite la suprafata de o manta groasa de nisip, asa cum sunt in bazinul Senegalului, al Nigerului sau Ciadului, ele impart in prezent,vaste regiuni joase,depresionare. Totusi,in mare parte,campiile respective prezinta valuri de dune modelate de vanturi,partial fixate de vegetatie. Dunele fixate,numite si "qoz", sunt o prezenta caracteristica a morfologiei intregii regiuni sahaliene.Ele au un mare avantaj practic fiind usor de lucrat. De alt fel, datorita ariditatii climatice si uniformitatii reliefului, in Sahel, nu exista decat soluri sarace:nisipoase in partea nordica si ceva mai evoluate, dar cu continut ridicat de saruri feroase in sud. Din acesta cauza apare o usoara tendinta a cresterii fertilitatii solului de la nord la sud..
Flora si fauna
Cu toata fragilitatea lor, solurile saheliene permit, in mod normal, cresterea unui anumit covor vegetal, ceea ce nu se intampla peste tot in Sahara. Prin prezenta invelisului vegetal, oricat de saracacios ar fi el, Sahelul prefigureaza savana, care se dezvolta insa, ceva mai la sud. Totodata, tipul de vegetatie de aici este elementul care marcheaza vizual Sahelul si, alaturi de clima si relief, il defineste ca o zona biogeografica cu trasaturi proprii.
Sahelul este domeniul asa-numitei "stepe cu tufisuri ierboase", cum i se spune frecvent in literatura de specialitate, de fapt o forma degradata a savanei propriu-zise. Ii sunt caracteristice"tufele"de graminee rezistente si aspre, precum si arbustii cu radacini lungi, intre care salcamul african(acacia) este aproape un simbol. O trasatura esentiala a covorului vegetal sahelian este discontinuitatea lui. Tufele de ierburi sunt despartite de suprafete mari de sol gol. Ca urmare, focul nu se prea poate propaga de la o tufa la alta.
La prima vedere, zona saheliana pare monotona, aceleasi ierburi si tufisuri marunte despartite de spatii nisipoase, goale, cat vezi cu ochii. Mai degraba pare a fi o pasune saraca, dar nesfarsita. De altfel, deseori, cercetatorii subliniaza, tocmai acest aspect: identitatea aproape perfecta intre Sahel si pasunea din sudul Saharei.
Reprezentantii cei mai caracteristici ai faunei saheliene sunt erbivorele, reprezentate prin speciile de antilope Oryx si Addax, care se mai gasesc doar in nordul Sahelului, ori gazelle de talie mica (Darcas si Dama), care traiesc in partea de sud a regiubii. Grauntele pasunilor saheliene asigura, printre altele, si hrana unor mici rozatoare cum sunt sobolanii; foarte numeroase sunt si alte mici rozatoare , intre care “gerboise", un fel de sobolan de culoarea nisipului, dar cu coada foarte lunga si puternica.. Spre deosebire de scorpioni, soparlele din sahel nu sunt periculoase.
Sahelul este una din regiunile africane putin generoase in apa. Comparativ cu Sahara, aici, apa este mai prezenta cantitativ si sub forme mai diverse. Cel putin in "anii ploiosi", cantitatea de precipitatii ajunge in sudul Sahelului pana la 500-550 mm anual. In afara precipitatiilor, in Sahel apa poate fi intalnita in balti ,numai temporar, in lacuri si fluvii, in mod permanent, si sub nisipuri, ca apa freatica.
Ploile asigura o buna parte din nevoile Sahelului, dar numai atata timp cat ploua sau pana ce apa nu se infiltreza sub nisipuri. Oricum, ploile sunt o sursa de apa pentru Sahel, reprezentand de fapt, evenimentul esential in cursul unui an; deasemenea, ele constituie o caracteristica a Sahelului in comparatie cu Sahara, unde au un caracter cu totul accidental. De altfel, se si spune ca acolo de unde incep ploile, incepe si Sahelul.
Cand ploua in Sahel, apa cade in picaturi mari, repezi si de scurta durata. Ea se scurge in timp de cateva zile sau numai ore, in suvoaie puternice, pe vaile uedurilor si dispare sub stratul de nisip al acestor vai, care in restul anului sunt seci. Uneori ploaia abia umezeste nisipul pe 2-3 cm grosime, iar alteori picaturile de ploaie nici macar nu reusesc sa-l atinga evaporandu-se chiar in aer, la cativa cm deasupra solului.
Resurse importante de apa potabila, in Sahel,sunt doar cele sub forma de panze freatice ori cele din fluvii si lacuri permanente.
Cand nu se afla pe vaile unor rauri sau pe malul unor lacuri permanente, sahalienii folosesc pentru baut, la pregatitul ceaiului sau adapatul animalelor, apa obtinuta din panza freatica, aflata la adancimi diferite sub nisipuri. La aceste ape se ajunge sapand puturi, uneori de zeci de metri adancime. De obicei, gura puturilor nu este consolidata si nici ferita de innisipare. De aceea, ele trebuie supravegheate in permanenta si intretinute in stare buna. De fapt, supravegherea lor mai are si un alt scop si anume sa nu fie folosite de alti locuitori decat cei care sunt proprietarii lui. Aici, ca si in Sahara, proprietatea asupra apei s-a disputat dintotdeauna, ea fiind o cauza permanenta a deselor rafuieli dintre populatii nomade vecine, dar mai ales dintre crescatorii nomazi de animale si agricultori.
Viata in aceasta in Sahel este dificila si precara. Desi majoritatea populatiei se ocupa cu pastoritul nomad, deplasandu-se cu animalele in functie de precipitatii, exista si o mica parte implicata in cultivarea arahidelor si a meiului. Desi majoritatea statelor din zona sunt de mari dimensiuni, vastitatea desertului Sahara si instabilitatea climatica a zonei Sahel le impiedica sa aiba populatii mai mari.
Zona Sahel este considerata centrul cultural al Africii. Reprezinta un larg coridor de-a lungul caruia Islamul cedeaza religiilor traditionale Africane si Crestinismului. Totusi, pentru a simplifica lucrurile multi dintre vechii conducatori si cei supusi acestora au adoptat Islamul ca religie. Zona tinde sa prezinte credinta islamica la Nord si cele non-islamice la Sud. Cum majoritatea acestei regiuni este divizata din punct de vedere religios, au existat numeroase razboaie civile intre musulmani si cei non-musulmani din diferite tari. Cel mai elocvent exemplu este poate cel actual, din regiunea Darfur (Sudan).
Sousse, supranumita si „Perla regiunii Sahel", ofera in primul rand plaje frumoase cu nispip fin. Fondata in secolul IX, i. Cr., Sousse are o lunga istorie din care ea a pastrat cateva monumente frumoase: un ribat, o Mare Moschee, ziduri de aparare, o kasbah (citadela).
Oricare au fost evenimentele si dominatia suferita (Romanii, Vandalii, Bizantinii), Sousse intotdeauna si-a pastrat o anumita importanta pe harta tarii.
Este al treilea oras economic al tarii. El adaposteste industria textila, mecanica si a materialelor de constructie. Portul sau de pescuit si de comert este in mod egal foarte activ.
Monastir este in mod egal o importanta statiune din regiunea Sahel. Orasul unde s-a nascut vechiul presedinte Bourguiba a trebuit sa se plieze viziunii sale asupra modernitatii. Medina este prezent traversata de bulevarde mari si parte din moschei si zaouias au disparut in aceasta transformare.
Din fericire, ribatul sau impozant si Marea sa Moschee au scapat de dorinta sa de loc modern. Moscheea si mausoleul Bourguiba ilustreaza nebunia grandorilor marii figuri a independentei tunisiene. Cu o plaja lunga, insorita, hoteluri, un golf si un aeroport international, Monastir joaca un rol important pe harta turismului.
Kairouan, chiar daca este foarte vizitat, nu se bucura de o atmosfera turistica. Acest oras a fost punctul de plecare al cuceririi musulmane. El a fost proclamat oras sfant sub poporul Aghlabizilor (800-900). De atunci el s-a acoperit cu moschee si edificii demne de noul sau statut. In secolul XX, influenta sa se extinde asupra intregii regiuni Mediterane. Marea sa Moschee, construita in secolul Vii este unul din cele mai importante edificii religioase al Islamului. De lata parte, Kairouan, a facut din fabricarea covorului specialitatea sa.
Monumente bine conservate
Sahel poseda un foarte frumos patrimoniu arhitectural. Sousse si Monastir ne livreaza o autentica marturie a arhitecturii arabo-musulmane. Ele au pastrat admirabile monumente, in special ribaturile lor, (fort si edificiu religios) din secolul al VII-lea. Ele constituiau sistemul defensiv costier si dadeau alarma in caz de atac maritim.
Marea Moschee Kairouan, al patrulea loc sfant al Islamului, este o capodopera a artei musulmane care va inspira si constructia altor moschei la Maghreb.
Sahel, care insemna in limba araba tarm, este regiunea cuprinsa intre golful Hammamet si golful Gabes. Acest litoral este a doua zona turistica a Tunisiei.
Este situata in partea central-nordica a Africii, extinsa pe 3,053,200 km², avand o lungime de 3900 km, de la tarmul Oceanului Atlantic si pana la Marea Rosie, cu o latime ce variaza intre 300 si 500 km la Sud de Sahara. Ocupa mari portiuni din Senegal, Mauritania, Mali, Burkina Faso, Niger, Nigeria, Ciad, Etiopia si Sudan.
Ocupa o suprafata de 4 milioane km patrati, face tranzatia intre savana si pustiul Sahara, traversand Senegalul, Mauritania, Mali, Volta Superioara, Niger, Ciad si partea centrala a Sudanului, pe o lungime de 6500 km. Este zona in care ierburile devin dominante,luand locul boschetelor arborescente ale savanei. Incepand din octombrie, sapte luni de zile nu cade o picatura de apa. In aceasta perioada ierburile se usuca, pamantul crapa, multe rauri, fluvii si lacuri seaca. Prin despaduri,in unele cazuri,desertul inainteaza cu 50 km pe an,la anii de seceta prelungita.
Din anul l968 Sahelul a cunoscut o seceta neintrerupta, care a provocat numeroase pierderi - sute de mii de oameni au decedat, ca si trei milioane de vite. Numele regiunii, vine de la cuvantul arab Sahel care inseamna "margine,brau periferic". Aceasta regiune a devenit foarte secetoasa dupa 1968, ceea ce a provocat un exod masiv al populatiei infometate, determinand o constientizare a gravitatii fenomenelor de desertificare. Pana pe la inceputul anilor '80 foametea cauzata de seceta a ucis un milion de oameni si a chinuit peste 50 de milioane. In ciuda numeroaselor programe guvernamentale menite sa impiedice acest fenomen nefast, desertificarea a continuat sa se extinda spre Sud (in anumite zone cu circa 100 km).
Sahelul este slab populat, cu 11-12 locuitori pe km². Dar Sahelului ii este caracteristica nu numai slaba populare generala, intre 2-10 locuitori pe km², cat mai ales inegala repartitie teritoriala a populatiei. In ansamblul Sahelului, sectoarele de denstitate mai ridicata cu aproape 50 loc/ km², sunt regiunea Guidimaka-Karakoro din valea Senegalului, valea Nigerului intre Gao si Niamey si cea mai caracteristica in acest sens, renumita Gezira, dintre vaile Nilului Alb si a celui Albastru.
Istoricii apreciaza ca inca in neolitic, populatii, probabil din care se trag actualii sereri din Senegal, locuiau spatial sahelo-saharian, pe atunci mult mai umed si cu aspect general de savanna. Inca din perioada cuprinsa intre anii 1300-600 i.e.n, considerata a fi varsta de bronz sahelo-sahariana, existau, pe teritoriul actualei Mauritanii si al Senegalului, mine pentru extragerea cuprului. Urme incontestabile in acest sens au fost descoperite la Akjoujit in Mauritania.
Clima se caracterizeaza prin precipitatii foarte putine,un sezon uscat foarte lung,care ajunge pana la 9-10 luni pe an,ploi ce cad la intervale neregulate,aspect ce se accentueaza pe masura ce se inainteaza spre nord,variatii mari de temperatura de la zi la noapte. Cantitatea de precipitatii-elementul principal ce caracterizeaza Sahelul-este redusa,ea variind intre 100 si 500 mm pe an. Aceste precipitatii sunt repartizate neuniform, scazand rapid pe masura ce se inainteaza spre nord.Scaderea precipitatiilor este mai evidenta pe coasta atlantica.
Sahel este o regiune cu ploi de vara (aproximativ 200 mm/an in Nord si pana la 550 mm/an in Sud). Predomina o vegetatie relativ risipita de savana constand in ierburi si arbusti. In Nord pasunile, extrem de sarace (de semidesert) sunt folosite de arabo-berberi nomazi, crescatori de camile si capre, pe cand in Sud vegetatia fiind ceva mai bogata in sezonul ploios (din iunie pana in septembrie), permite pastoritul transhumant al bovinelor, practicat de populatia negrida. Un produs specific al acestei zone este guma arabica, recoltata de la o specie de Acacia.
Relieful
Prin simplitate si uniformitate, relieful accentueaza caracterul de omogenitate al peisajului sahelian. Peste tot aici predomina formele plane, reprezentate fie prin podisuri netede, aparent suspendate deasupra imprejurimilor si marginite de versanti abrupti, fie prin campii joase,imense.
Ca si in cea mai mare parte a Africii, orizontalitatea domina si relieful sahelian. Deseori aceasta trasatura este subliniata si mai mult de un fel de cruste, feruginoase, aidoma unor imense carapace, ce acopera la suprafata formele reliefului respectiv.
Podisurile sunt formate, de obicei,din straturi groase, orizontale, de gresii. Din aceasta cauza ele sunt joase, plate, nedepasind cateva sute de metri. Doar versantii lor sunt abrupti,ceea ce le da aspectul unor fortificatii naturale. Asa sunt Tagant, Assaba sau Adrar in Mauritania ori Bandiagara in Mali.
Podisurilor li se opun regiunile joase, campiile nesfarsite si monotone. Foste bazine marine,umplute de sedimente si acoperite la suprafata de o manta groasa de nisip, asa cum sunt in bazinul Senegalului, al Nigerului sau Ciadului, ele impart in prezent,vaste regiuni joase,depresionare. Totusi,in mare parte,campiile respective prezinta valuri de dune modelate de vanturi,partial fixate de vegetatie. Dunele fixate,numite si "qoz", sunt o prezenta caracteristica a morfologiei intregii regiuni sahaliene.Ele au un mare avantaj practic fiind usor de lucrat. De alt fel, datorita ariditatii climatice si uniformitatii reliefului, in Sahel, nu exista decat soluri sarace:nisipoase in partea nordica si ceva mai evoluate, dar cu continut ridicat de saruri feroase in sud. Din acesta cauza apare o usoara tendinta a cresterii fertilitatii solului de la nord la sud..
Flora si fauna
Cu toata fragilitatea lor, solurile saheliene permit, in mod normal, cresterea unui anumit covor vegetal, ceea ce nu se intampla peste tot in Sahara. Prin prezenta invelisului vegetal, oricat de saracacios ar fi el, Sahelul prefigureaza savana, care se dezvolta insa, ceva mai la sud. Totodata, tipul de vegetatie de aici este elementul care marcheaza vizual Sahelul si, alaturi de clima si relief, il defineste ca o zona biogeografica cu trasaturi proprii.
Sahelul este domeniul asa-numitei "stepe cu tufisuri ierboase", cum i se spune frecvent in literatura de specialitate, de fapt o forma degradata a savanei propriu-zise. Ii sunt caracteristice"tufele"de graminee rezistente si aspre, precum si arbustii cu radacini lungi, intre care salcamul african(acacia) este aproape un simbol. O trasatura esentiala a covorului vegetal sahelian este discontinuitatea lui. Tufele de ierburi sunt despartite de suprafete mari de sol gol. Ca urmare, focul nu se prea poate propaga de la o tufa la alta.
La prima vedere, zona saheliana pare monotona, aceleasi ierburi si tufisuri marunte despartite de spatii nisipoase, goale, cat vezi cu ochii. Mai degraba pare a fi o pasune saraca, dar nesfarsita. De altfel, deseori, cercetatorii subliniaza, tocmai acest aspect: identitatea aproape perfecta intre Sahel si pasunea din sudul Saharei.
Reprezentantii cei mai caracteristici ai faunei saheliene sunt erbivorele, reprezentate prin speciile de antilope Oryx si Addax, care se mai gasesc doar in nordul Sahelului, ori gazelle de talie mica (Darcas si Dama), care traiesc in partea de sud a regiubii. Grauntele pasunilor saheliene asigura, printre altele, si hrana unor mici rozatoare cum sunt sobolanii; foarte numeroase sunt si alte mici rozatoare , intre care “gerboise", un fel de sobolan de culoarea nisipului, dar cu coada foarte lunga si puternica.. Spre deosebire de scorpioni, soparlele din sahel nu sunt periculoase.
Sahelul este una din regiunile africane putin generoase in apa. Comparativ cu Sahara, aici, apa este mai prezenta cantitativ si sub forme mai diverse. Cel putin in "anii ploiosi", cantitatea de precipitatii ajunge in sudul Sahelului pana la 500-550 mm anual. In afara precipitatiilor, in Sahel apa poate fi intalnita in balti ,numai temporar, in lacuri si fluvii, in mod permanent, si sub nisipuri, ca apa freatica.
Ploile asigura o buna parte din nevoile Sahelului, dar numai atata timp cat ploua sau pana ce apa nu se infiltreza sub nisipuri. Oricum, ploile sunt o sursa de apa pentru Sahel, reprezentand de fapt, evenimentul esential in cursul unui an; deasemenea, ele constituie o caracteristica a Sahelului in comparatie cu Sahara, unde au un caracter cu totul accidental. De altfel, se si spune ca acolo de unde incep ploile, incepe si Sahelul.
Cand ploua in Sahel, apa cade in picaturi mari, repezi si de scurta durata. Ea se scurge in timp de cateva zile sau numai ore, in suvoaie puternice, pe vaile uedurilor si dispare sub stratul de nisip al acestor vai, care in restul anului sunt seci. Uneori ploaia abia umezeste nisipul pe 2-3 cm grosime, iar alteori picaturile de ploaie nici macar nu reusesc sa-l atinga evaporandu-se chiar in aer, la cativa cm deasupra solului.
Resurse importante de apa potabila, in Sahel,sunt doar cele sub forma de panze freatice ori cele din fluvii si lacuri permanente.
Cand nu se afla pe vaile unor rauri sau pe malul unor lacuri permanente, sahalienii folosesc pentru baut, la pregatitul ceaiului sau adapatul animalelor, apa obtinuta din panza freatica, aflata la adancimi diferite sub nisipuri. La aceste ape se ajunge sapand puturi, uneori de zeci de metri adancime. De obicei, gura puturilor nu este consolidata si nici ferita de innisipare. De aceea, ele trebuie supravegheate in permanenta si intretinute in stare buna. De fapt, supravegherea lor mai are si un alt scop si anume sa nu fie folosite de alti locuitori decat cei care sunt proprietarii lui. Aici, ca si in Sahara, proprietatea asupra apei s-a disputat dintotdeauna, ea fiind o cauza permanenta a deselor rafuieli dintre populatii nomade vecine, dar mai ales dintre crescatorii nomazi de animale si agricultori.
Viata in aceasta in Sahel este dificila si precara. Desi majoritatea populatiei se ocupa cu pastoritul nomad, deplasandu-se cu animalele in functie de precipitatii, exista si o mica parte implicata in cultivarea arahidelor si a meiului. Desi majoritatea statelor din zona sunt de mari dimensiuni, vastitatea desertului Sahara si instabilitatea climatica a zonei Sahel le impiedica sa aiba populatii mai mari.
Zona Sahel este considerata centrul cultural al Africii. Reprezinta un larg coridor de-a lungul caruia Islamul cedeaza religiilor traditionale Africane si Crestinismului. Totusi, pentru a simplifica lucrurile multi dintre vechii conducatori si cei supusi acestora au adoptat Islamul ca religie. Zona tinde sa prezinte credinta islamica la Nord si cele non-islamice la Sud. Cum majoritatea acestei regiuni este divizata din punct de vedere religios, au existat numeroase razboaie civile intre musulmani si cei non-musulmani din diferite tari. Cel mai elocvent exemplu este poate cel actual, din regiunea Darfur (Sudan).
Sousse, supranumita si „Perla regiunii Sahel", ofera in primul rand plaje frumoase cu nispip fin. Fondata in secolul IX, i. Cr., Sousse are o lunga istorie din care ea a pastrat cateva monumente frumoase: un ribat, o Mare Moschee, ziduri de aparare, o kasbah (citadela).
Oricare au fost evenimentele si dominatia suferita (Romanii, Vandalii, Bizantinii), Sousse intotdeauna si-a pastrat o anumita importanta pe harta tarii.
Este al treilea oras economic al tarii. El adaposteste industria textila, mecanica si a materialelor de constructie. Portul sau de pescuit si de comert este in mod egal foarte activ.
Monastir este in mod egal o importanta statiune din regiunea Sahel. Orasul unde s-a nascut vechiul presedinte Bourguiba a trebuit sa se plieze viziunii sale asupra modernitatii. Medina este prezent traversata de bulevarde mari si parte din moschei si zaouias au disparut in aceasta transformare.
Din fericire, ribatul sau impozant si Marea sa Moschee au scapat de dorinta sa de loc modern. Moscheea si mausoleul Bourguiba ilustreaza nebunia grandorilor marii figuri a independentei tunisiene. Cu o plaja lunga, insorita, hoteluri, un golf si un aeroport international, Monastir joaca un rol important pe harta turismului.
Kairouan, chiar daca este foarte vizitat, nu se bucura de o atmosfera turistica. Acest oras a fost punctul de plecare al cuceririi musulmane. El a fost proclamat oras sfant sub poporul Aghlabizilor (800-900). De atunci el s-a acoperit cu moschee si edificii demne de noul sau statut. In secolul XX, influenta sa se extinde asupra intregii regiuni Mediterane. Marea sa Moschee, construita in secolul Vii este unul din cele mai importante edificii religioase al Islamului. De lata parte, Kairouan, a facut din fabricarea covorului specialitatea sa.
Monumente bine conservate
Sahel poseda un foarte frumos patrimoniu arhitectural. Sousse si Monastir ne livreaza o autentica marturie a arhitecturii arabo-musulmane. Ele au pastrat admirabile monumente, in special ribaturile lor, (fort si edificiu religios) din secolul al VII-lea. Ele constituiau sistemul defensiv costier si dadeau alarma in caz de atac maritim.
Marea Moschee Kairouan, al patrulea loc sfant al Islamului, este o capodopera a artei musulmane care va inspira si constructia altor moschei la Maghreb.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.