Din aceeasi categorie
|
Nepalul 767 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Invierea: descoperirea adevarului 283 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cand au aparut ochelarii? 1.207 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Vasile Voiculescu 1.079 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Monarhiile Asiei – Japonia 918 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
OZN-uri investigate -ep 1 525 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ada Kaleh – Insula dinamitata de Ceausescu 674 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Secretele zaharului 194 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
11 pui ,79 de zile. De la ou la maturitate 221 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Mark Twain - Biografie 1.134 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Gurkha
| Adaugat de Cozana | 06.01.2014 |  Adauga
la favorite |
1.327 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteGurkha, scris cateodata gorkha ori ghurka, (in limba nepaleza) sunt locuitori ai Nepalului . Gurkhas s-au distins de-a lungul istoriei prin fapte de arme luptand in randurile armatei Indiei Britanice, Regatului Unit si celei nepaleze. Fostul sef al Marelui stat major al armatei indiene, feldmaresalul Sam Manekshaw a spus la un moment dat: „Daca un barbat spune ca nu se teme de moarte, ori este mincinos, ori este un gurkha"
Legenda spune ca pe cand pe vremea cand dusmani Bappa Rawal era adolescent, a dat pest un „sfant razboinic" in timpul unei vanatori in jungla Rajasthanului. Bappa Rawal a ramas in urma grupului de vanatori sa il vegheze pe sfant, care era adancit intr-o meditatie profunda. Atunci cand guru s-a trezit din meditatie, a fost incantat sa vada devotiune tanarului Bappa Rawal. Guru i-a oferit adolescentului cutitul kukri (khukuri), arma alba reprezentativa a luptatorilor gurkha contemporani[2]. In continuare, se povesteste ca i-ar fi spus lui Bappa ca el si poporul sau vor fi numiti din acel moment „Gurkha", discipoli ai lui Guru Gorkhanath, iar bravura lor va devni legendara. Guru l-a invatat mai apoi pe Bappa Rawal si pe oamenii lui cum sa opreasca inaintarea musulmanilor, care atacau Afganistanul, (in acea perioada o tara budista). Bappa Rawal si-a condus luptatorii in Afganistan (numit in acele vremuri Gandhara]], de unde si numele localitatii Kandahar), eliberand tara de invadatori. Bappa Rawal a oprit pentru o vreme inaintarea islamului in subcontinentul Indian[3].
Legendele mai supun ca Bappa Rawal a cucerit in continuare Iranul si Irakul si, dupa ce i-a invins pe toti invadatorii si pe toti inamicii religiei sale, s-a retras in asceza pe Muntele Meru.
In timpul razboiului anglo-nepalez, gurkha au luptat impotriva armatei Companiei Indiilor de Est. Britanicii au fost impresionati de soldatii gurkha si, dupa semnarea pacii au transformat Nepalul intr-un protectorat. Mult mai tarziu, britanicii au hotarat sa se angajeze gurkha ca mercenari din randul locuitorilor din interiorul Nepalului. (Schimbarea a constat in aceea ca, la inceput, mercenarii gurkha erau angajati din regiuni precum Assam).
Gurkha „originali", descendenti ai clanului Rajput (thakuri si chetri) au refuzat sa se angajeze ca soldati si au primit in schimb pozitii de ofiteri in armata indo-britanica. Gurkha din Magar sau Gurung s-au angajat ca soldati. Gurkha din Thakur/Rajput s-au angajat ca ofiter. Unul dintre acestia a ajuns aghiotantul lordului Mountbatten of Burma, ultimul vicerege al Indiei .
Soldatii gurkha erau recrutati din cateva grupuri etnice. Cand britanicii au inceput sa angajeze soldati din zonele interioare ale Nepalului, acestia au fost recrutati din randul grupurilor etnice magar, gurug, rai si limbu. Soldatii mai vechi fusesera recrutati din randul populatiilor garhawali, kumauni si assam .
Dupa ce britanicii au abandonat India, gurkhas au continuat sa caute sa se angajeze in fortele britanice sau indiene, atat ca soldati, cat si ca ofiteri. Legile internationale prezente nu-i mai considera pe gurkha britanici drept mecenari, ci soldati de drept ai armatei britanice, cu aceleasi drepturi si obligatii cu restul soldatilor.
Strigatul de lupta al soldatilor gurkha este „Jai Mahakali, Ayo Gorkhali!" (Slavita fie zeitei razboiului, vin soldatii gurkha!)
Gurkha au fost mercenari ai Companiei Indiilor de Est in razboiul britanicilor cu Imperiul Maratha (1817 – 1819), in luptele din Bharatpur din 1826 si in primul si cel de-al doilea razboi anglo-sikh (1846 si 1848).
In timpul rascoalei cipailor (1857), gurkha au luptat de partea britanicilor si au incorporati in armata indiano-britanica inca de la formarea acesteia. In timpul acestui ultim conflict, Regimentul al 2-lea de puscasi gurkha au avut o contributie de cea mai mare importanta la victoria britanicilor, fiind decorati de 25 de ori cu „Ordinul de Merit" in timpul asediului orasului Delhi[5]. La trei zile de la izbucnirea rebeliunii, batalionul gurkha Sirmoor a primit ordin sa se deplaseze la Meerut,unde garnizoana britanica rezista cu greu. Soldatii gurkha au marsaluit rapid cate 48 de kilometri pe zi. Mai tarziu, in timpul asediului de patru luni a orasului Delhi, ei au aparat casa lui Raja Hindu Rao cu pretul a 327 dintre cei 490 de soldati. In timpul acestei actiuni, gurkha au luptat alaturi de puscasii britanici ai Regimentului al 60-lea si au stabilit legaturi de camaraderie foarte puternice. Mai multe regimente ale armatei nepaleze au luptat pentru eliberarea orasului Lucknow.
Ca recompensa pentru faptele de arme din timpul rebeliunii indiene, batalionul Sirmoor a fost transformat in regiment in 1858, batalionul fiind redenumit „Regimentul de puscasi gurkha Sirmoo.
De la sfarsitul rascoalei din 1857 pana la inceputul Primului Razboi Mondial, regimentele gurkha au fost active in Burma, Afganistan si India de nord-est sau nord-vest, Malta (Razboiul ruso-turc, 1877–1878), Cipru, Malaya, China ( Rascoala boxerilor din 1900) si Tibet (Expeditia „Younghusband" din 1905).
Regimentele gurkha au fost redenumite in perioada 1901 – 1906 ca Regimente de puscasi gurkha (1 -10). Efectivele Brigazii gurkha au crescut la 21 de batalioane (organizate in 10 regimente) .
In timpul Primului Razboi Mondial, peste 200.000 de soldati gurkha au luptat in randurile armatei britanice, aproximativ 10% dintre acestia au fost raniti, morti sau declarati disparuti. Soldatilor gurkha le-au fost acordate aproape 2.000 de ordine si medalii miltare pentru fapte de arme in timpul primei conflagratii mondiale. Numarul batalioanelor gurkha a crescut la 33, iar guvernul nepalez le-a pus la dispozitia inaltului comandament britanic pentru a fi folosite pe toate fronturile. Numerosi voluntari nepalezi au fost repartizati unitati necombatante, asa cum au fost cele sanitare sau cele de munca. Soldatii gurkha au luptat in bataliile din Franta (bataliile de la Loos, Givenchy, Neuve Chapelle sau cele de la Ypres), din Mesopotamia, Persia, regiunea Suezului, Palestina sau Turcia (Gallipoli si Macedonia [14]. Un detasament gurkha a luptat alaturi de Lawrence al Arabiei. In timpul bataliei de la Loos, un batalion al Regimentului 8 a luptat pana la ultimul om. Comandantul comandantului Corpului de armata indian, generalul James Willcocks, avea sa spuna despre acestia ca "... si-au gasit Valhalla lor"[15]. In timpul dezastruoasei campanii din Gallipoli din 1915, gurkha au fost printre primii care au debarcat si ultimii care au fost evacuati[16]. Unitatea gurkha care a cucerit Sari Bair a fost singura care a reusit sa cucereasca si sa mentina controlul asupra inaltimii care controla accesul catre Stramtori[17]. Un batalion din Regimentul al 2-lea gurkha a participat la cucerirea Bagdadului.
Dupa terminarea razboiului, regimentele gurkha au fost transferate in India si, in intreaga perioada interbelica, au fost tinute departe de luptele si conflictele urbane din subcontinent. In schimb, gurkha au fost repartizati la paza frontierelor si au purtat lupte cu triburile razboinice din zonele muntoase[18]. Regimentele gurkha au fost implicate in al treilea razboi anglo-afgan si in pacificarea triburilor rebele pastune.
In timpul celei de-a doua conflagratii mondiale (1939 – 1945), au fost mobilizate de partea Aliatilor zece regimente cu un total de 20 de batalioane[19]. Dupa evacuaarea de la Dunkerque din 1940, guvernul nepalez a acceptat sa creasca numarul soldatilor gurkha care sa se inroleze in armata britanica, ceea ce a dus la cresterea efectivelor acestora la 35 de batalioane. Cresterea efectivelor a dus la infiintarea unor noi baze de recrutare si antrenament in India. Unele dintre noile regimente formate au fost folosite la pastrarea ordinii si paza frontierelor in India.
Un mare numar de gurkha au fost recrutati si pentru unitatile ne-gurkha, precum cele de parasutisti, genisti sau politie militara.
Puscasi gurkha marsaluind prin Kure, Japonia, in mai 1946, in timpul ocupatiei Aliatilor
In timpul razboiului, aproximativ 250.280 de soldati gurkha au luat parte activa la lupte, in apoape toate teatrele de razboi[.Pentru bravura dovedita pe campurile de lupta, soldatii gurkh au fost decorati cu 2.734 de ordine si medalii. In timpul lupelor, soldatii gurkha au inregistrat 32.000 de raniti, morti sau disparuti.
Sistemul gradelor militare in unitatile gurkha din armata Indiei Britanice[modificare]
Gradele din unitatile gurkha din armata Indiei Britanice au respectat schema ierarhica din restul armatei coloniale a acelor vremuri. Aceasta ierarhie corespundea in mare parte armatei britanice si era structurata pe trei niveluri: soldati (private soldiers), subofiteri (non-commissioned officers) si ofiteri (commissioned officers). Ofiterii gurkha erau inaintati in grad prin ordinul viceregelui Indiei, („Viceroy's Commission"), spre deosebire de cei britanici, care erau inaintati in grad prin ordinul regelui/reginei („King's/ Queen's Commission"), ceea ce ii facea pe cei din urma superior nepalezilor, indiferent de gradul lor.
Dupa proclamarea independentei si desprinderea Pakistanului in 1947, regimentele gurkha au fost partajate intre armata indiana si cea britanica printr-o intelegere tripartita India-Nepal-Regatul Unit. Sase regimente (12 batalionae) au fost transferate in armata indiana, iar patru regimente (sase batalioane) au fost transferate in armata britanica .
Majoritatea soldatilor gurkha au ales insa sa ramana in cadrul armatei indiene, spre dezamagirea ofiterilor britanici. Optiunea lor pare sa fi fost una pragmatica, ei urmand sa serveasca in cadrul unor conditii cu care erau familiarizati. De exemplu, soldatii care au ales sa lupte in armata britanica au fost trimisi in Malaya, intr-o regiune in care putini fusesera mobilizati pana atunci. Cele patru regimente din serviciul britanicilor au fost reduse in cele din urma la doar unul singur, in vreme ce efectivele regimentele gurkha din armata indiana au fost crescute la 20 de batalioane.
Principalul obiectiv al intelegerii tripartite (India-Nepal-Regatul Unit) a fost asigurarea unui sistem egal de plata al tuturor soldatilor gurkha, indiferent de armata in care erau angajati. Acest nivel era mai scazut decat cel al soldatilor britanice. Daca diferentele fata de solda militarilor britanici era compensata in oarecare masura de costul mai redus al vietii in timpul serviciului militar, odata ce soldatii erau scosi la pensie, ei primeau o suma de bani cu mult mai mica decat camarazii lor britanici.
Dupa abolirea monarhiei in Nepal, viitorul recrutarii soldatilor gurkha pentru armatele britanica si indiana a fost pus sub semnul intrebarii. Un purtator de cuvant al Partidul Comunist Nepalez (Maoist), care se asteapta sa joace un rol important in noua republica, a declarat ca recrutarea de mercenari este injositoare pentru poporul nepalez si ca va fi interzisa.
n Nepal exista doua batalionae de infanterie usoara formata din soldati gurkha.
Shree Purano Gorakh – fondat in 1763 si
Shree Naya Gorakh – fondat in 1783.
Acestea sunt cele mai vechi regimente gurka existente si au fost folosite ca unitati de garda a palatului regelui Nepalului. Batalionul Shree Purano Gorakh a fost primul contingent nepalez care a servit operatiile de mentinerea pacii ale ONU, in Peninsula Sinai, in 1974
Legenda spune ca pe cand pe vremea cand dusmani Bappa Rawal era adolescent, a dat pest un „sfant razboinic" in timpul unei vanatori in jungla Rajasthanului. Bappa Rawal a ramas in urma grupului de vanatori sa il vegheze pe sfant, care era adancit intr-o meditatie profunda. Atunci cand guru s-a trezit din meditatie, a fost incantat sa vada devotiune tanarului Bappa Rawal. Guru i-a oferit adolescentului cutitul kukri (khukuri), arma alba reprezentativa a luptatorilor gurkha contemporani[2]. In continuare, se povesteste ca i-ar fi spus lui Bappa ca el si poporul sau vor fi numiti din acel moment „Gurkha", discipoli ai lui Guru Gorkhanath, iar bravura lor va devni legendara. Guru l-a invatat mai apoi pe Bappa Rawal si pe oamenii lui cum sa opreasca inaintarea musulmanilor, care atacau Afganistanul, (in acea perioada o tara budista). Bappa Rawal si-a condus luptatorii in Afganistan (numit in acele vremuri Gandhara]], de unde si numele localitatii Kandahar), eliberand tara de invadatori. Bappa Rawal a oprit pentru o vreme inaintarea islamului in subcontinentul Indian[3].
Legendele mai supun ca Bappa Rawal a cucerit in continuare Iranul si Irakul si, dupa ce i-a invins pe toti invadatorii si pe toti inamicii religiei sale, s-a retras in asceza pe Muntele Meru.
In timpul razboiului anglo-nepalez, gurkha au luptat impotriva armatei Companiei Indiilor de Est. Britanicii au fost impresionati de soldatii gurkha si, dupa semnarea pacii au transformat Nepalul intr-un protectorat. Mult mai tarziu, britanicii au hotarat sa se angajeze gurkha ca mercenari din randul locuitorilor din interiorul Nepalului. (Schimbarea a constat in aceea ca, la inceput, mercenarii gurkha erau angajati din regiuni precum Assam).
Gurkha „originali", descendenti ai clanului Rajput (thakuri si chetri) au refuzat sa se angajeze ca soldati si au primit in schimb pozitii de ofiteri in armata indo-britanica. Gurkha din Magar sau Gurung s-au angajat ca soldati. Gurkha din Thakur/Rajput s-au angajat ca ofiter. Unul dintre acestia a ajuns aghiotantul lordului Mountbatten of Burma, ultimul vicerege al Indiei .
Soldatii gurkha erau recrutati din cateva grupuri etnice. Cand britanicii au inceput sa angajeze soldati din zonele interioare ale Nepalului, acestia au fost recrutati din randul grupurilor etnice magar, gurug, rai si limbu. Soldatii mai vechi fusesera recrutati din randul populatiilor garhawali, kumauni si assam .
Dupa ce britanicii au abandonat India, gurkhas au continuat sa caute sa se angajeze in fortele britanice sau indiene, atat ca soldati, cat si ca ofiteri. Legile internationale prezente nu-i mai considera pe gurkha britanici drept mecenari, ci soldati de drept ai armatei britanice, cu aceleasi drepturi si obligatii cu restul soldatilor.
Strigatul de lupta al soldatilor gurkha este „Jai Mahakali, Ayo Gorkhali!" (Slavita fie zeitei razboiului, vin soldatii gurkha!)
Gurkha au fost mercenari ai Companiei Indiilor de Est in razboiul britanicilor cu Imperiul Maratha (1817 – 1819), in luptele din Bharatpur din 1826 si in primul si cel de-al doilea razboi anglo-sikh (1846 si 1848).
In timpul rascoalei cipailor (1857), gurkha au luptat de partea britanicilor si au incorporati in armata indiano-britanica inca de la formarea acesteia. In timpul acestui ultim conflict, Regimentul al 2-lea de puscasi gurkha au avut o contributie de cea mai mare importanta la victoria britanicilor, fiind decorati de 25 de ori cu „Ordinul de Merit" in timpul asediului orasului Delhi[5]. La trei zile de la izbucnirea rebeliunii, batalionul gurkha Sirmoor a primit ordin sa se deplaseze la Meerut,unde garnizoana britanica rezista cu greu. Soldatii gurkha au marsaluit rapid cate 48 de kilometri pe zi. Mai tarziu, in timpul asediului de patru luni a orasului Delhi, ei au aparat casa lui Raja Hindu Rao cu pretul a 327 dintre cei 490 de soldati. In timpul acestei actiuni, gurkha au luptat alaturi de puscasii britanici ai Regimentului al 60-lea si au stabilit legaturi de camaraderie foarte puternice. Mai multe regimente ale armatei nepaleze au luptat pentru eliberarea orasului Lucknow.
Ca recompensa pentru faptele de arme din timpul rebeliunii indiene, batalionul Sirmoor a fost transformat in regiment in 1858, batalionul fiind redenumit „Regimentul de puscasi gurkha Sirmoo.
De la sfarsitul rascoalei din 1857 pana la inceputul Primului Razboi Mondial, regimentele gurkha au fost active in Burma, Afganistan si India de nord-est sau nord-vest, Malta (Razboiul ruso-turc, 1877–1878), Cipru, Malaya, China ( Rascoala boxerilor din 1900) si Tibet (Expeditia „Younghusband" din 1905).
Regimentele gurkha au fost redenumite in perioada 1901 – 1906 ca Regimente de puscasi gurkha (1 -10). Efectivele Brigazii gurkha au crescut la 21 de batalioane (organizate in 10 regimente) .
In timpul Primului Razboi Mondial, peste 200.000 de soldati gurkha au luptat in randurile armatei britanice, aproximativ 10% dintre acestia au fost raniti, morti sau declarati disparuti. Soldatilor gurkha le-au fost acordate aproape 2.000 de ordine si medalii miltare pentru fapte de arme in timpul primei conflagratii mondiale. Numarul batalioanelor gurkha a crescut la 33, iar guvernul nepalez le-a pus la dispozitia inaltului comandament britanic pentru a fi folosite pe toate fronturile. Numerosi voluntari nepalezi au fost repartizati unitati necombatante, asa cum au fost cele sanitare sau cele de munca. Soldatii gurkha au luptat in bataliile din Franta (bataliile de la Loos, Givenchy, Neuve Chapelle sau cele de la Ypres), din Mesopotamia, Persia, regiunea Suezului, Palestina sau Turcia (Gallipoli si Macedonia [14]. Un detasament gurkha a luptat alaturi de Lawrence al Arabiei. In timpul bataliei de la Loos, un batalion al Regimentului 8 a luptat pana la ultimul om. Comandantul comandantului Corpului de armata indian, generalul James Willcocks, avea sa spuna despre acestia ca "... si-au gasit Valhalla lor"[15]. In timpul dezastruoasei campanii din Gallipoli din 1915, gurkha au fost printre primii care au debarcat si ultimii care au fost evacuati[16]. Unitatea gurkha care a cucerit Sari Bair a fost singura care a reusit sa cucereasca si sa mentina controlul asupra inaltimii care controla accesul catre Stramtori[17]. Un batalion din Regimentul al 2-lea gurkha a participat la cucerirea Bagdadului.
Dupa terminarea razboiului, regimentele gurkha au fost transferate in India si, in intreaga perioada interbelica, au fost tinute departe de luptele si conflictele urbane din subcontinent. In schimb, gurkha au fost repartizati la paza frontierelor si au purtat lupte cu triburile razboinice din zonele muntoase[18]. Regimentele gurkha au fost implicate in al treilea razboi anglo-afgan si in pacificarea triburilor rebele pastune.
In timpul celei de-a doua conflagratii mondiale (1939 – 1945), au fost mobilizate de partea Aliatilor zece regimente cu un total de 20 de batalioane[19]. Dupa evacuaarea de la Dunkerque din 1940, guvernul nepalez a acceptat sa creasca numarul soldatilor gurkha care sa se inroleze in armata britanica, ceea ce a dus la cresterea efectivelor acestora la 35 de batalioane. Cresterea efectivelor a dus la infiintarea unor noi baze de recrutare si antrenament in India. Unele dintre noile regimente formate au fost folosite la pastrarea ordinii si paza frontierelor in India.
Un mare numar de gurkha au fost recrutati si pentru unitatile ne-gurkha, precum cele de parasutisti, genisti sau politie militara.
Puscasi gurkha marsaluind prin Kure, Japonia, in mai 1946, in timpul ocupatiei Aliatilor
In timpul razboiului, aproximativ 250.280 de soldati gurkha au luat parte activa la lupte, in apoape toate teatrele de razboi[.Pentru bravura dovedita pe campurile de lupta, soldatii gurkh au fost decorati cu 2.734 de ordine si medalii. In timpul lupelor, soldatii gurkha au inregistrat 32.000 de raniti, morti sau disparuti.
Sistemul gradelor militare in unitatile gurkha din armata Indiei Britanice[modificare]
Gradele din unitatile gurkha din armata Indiei Britanice au respectat schema ierarhica din restul armatei coloniale a acelor vremuri. Aceasta ierarhie corespundea in mare parte armatei britanice si era structurata pe trei niveluri: soldati (private soldiers), subofiteri (non-commissioned officers) si ofiteri (commissioned officers). Ofiterii gurkha erau inaintati in grad prin ordinul viceregelui Indiei, („Viceroy's Commission"), spre deosebire de cei britanici, care erau inaintati in grad prin ordinul regelui/reginei („King's/ Queen's Commission"), ceea ce ii facea pe cei din urma superior nepalezilor, indiferent de gradul lor.
Dupa proclamarea independentei si desprinderea Pakistanului in 1947, regimentele gurkha au fost partajate intre armata indiana si cea britanica printr-o intelegere tripartita India-Nepal-Regatul Unit. Sase regimente (12 batalionae) au fost transferate in armata indiana, iar patru regimente (sase batalioane) au fost transferate in armata britanica .
Majoritatea soldatilor gurkha au ales insa sa ramana in cadrul armatei indiene, spre dezamagirea ofiterilor britanici. Optiunea lor pare sa fi fost una pragmatica, ei urmand sa serveasca in cadrul unor conditii cu care erau familiarizati. De exemplu, soldatii care au ales sa lupte in armata britanica au fost trimisi in Malaya, intr-o regiune in care putini fusesera mobilizati pana atunci. Cele patru regimente din serviciul britanicilor au fost reduse in cele din urma la doar unul singur, in vreme ce efectivele regimentele gurkha din armata indiana au fost crescute la 20 de batalioane.
Principalul obiectiv al intelegerii tripartite (India-Nepal-Regatul Unit) a fost asigurarea unui sistem egal de plata al tuturor soldatilor gurkha, indiferent de armata in care erau angajati. Acest nivel era mai scazut decat cel al soldatilor britanice. Daca diferentele fata de solda militarilor britanici era compensata in oarecare masura de costul mai redus al vietii in timpul serviciului militar, odata ce soldatii erau scosi la pensie, ei primeau o suma de bani cu mult mai mica decat camarazii lor britanici.
Dupa abolirea monarhiei in Nepal, viitorul recrutarii soldatilor gurkha pentru armatele britanica si indiana a fost pus sub semnul intrebarii. Un purtator de cuvant al Partidul Comunist Nepalez (Maoist), care se asteapta sa joace un rol important in noua republica, a declarat ca recrutarea de mercenari este injositoare pentru poporul nepalez si ca va fi interzisa.
n Nepal exista doua batalionae de infanterie usoara formata din soldati gurkha.
Shree Purano Gorakh – fondat in 1763 si
Shree Naya Gorakh – fondat in 1783.
Acestea sunt cele mai vechi regimente gurka existente si au fost folosite ca unitati de garda a palatului regelui Nepalului. Batalionul Shree Purano Gorakh a fost primul contingent nepalez care a servit operatiile de mentinerea pacii ale ONU, in Peninsula Sinai, in 1974
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.