In confruntarile dintre dinastiile englezesti ale Tudorilor si Plantagenetilor, cei din urna au avut castig de cauza datorita dezvoltarii fara precedent a sistemului politic si cultural petrecut sub conducerea lor. In ciuda faptului ca sub casa Tudorilor a luat nastere Biserica Anglicana, iar prosperitatea a crescut substantial, insemnatatea familiei Plantagenetilor a fost cu mult mai mare (mentionand aici ca insusi regele Henric al VII-lea descinde, pe linie materna, din Plantageneti).
Casa Plantagenetilor a fost, inca de la origini, o familie regala fondata de regele Henric al II-lea de Anglia, fiu al lui Geoffrey al V-lea de Anjou. Regii Plantageneti au stapanit Anglia inca din secolul XII; in total 15 regi din acesta familie urcand pe tron, intre anii 1154-1485. Sub stapanirea lor, Regatul si-a definitivat o cultura si arta distincta, incurajata de unii dintre regi care au fost adevarati Mecena, dupa cum ii elogiaza si "tatal poeziei englezesti", Geoffrey Chaucer (1343-1400).
In acele vremuri, Plantagenetii au introdus in Anglia stilul architectonic gotic, care a ajuns sa fie foarte apreciat, cladiri precum Westminster Abbey sau York Minister fiind modelate dupa aceste canoane. Aceeasi familie a jucat un rol important in adoptarea legilor comune si a celor constitutionale, precum si in redactarea celebrei Magna Carta. Parlamentul Angliei isi are originea tot in perioada Plantageneta, odata cu nasterea prestigioasele universitati din Cambridge si Oxford