Din aceeasi categorie
|
Sergiu Celibidache 1.200 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Incredibila poveste a lui Sergiu Malagamba! 187 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Viata lui Sergiu Nicolaescu 529 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Dan Grigore 1.162 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cazul Gheorghe Ursu 476 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Unirile Romanilor, episodul 1 - Mihai Viteazul 778 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Victor Ion Popa 997 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Sfiintii inchisorilor -- Nicolae Steinhardt 1.022 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ion Diaconescu 1.006 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Memorialul Bucurestilor - Episodul 4- 979 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Sergiu Celibidache
| Adaugat de Cozana | 07.10.2013 |  Adauga
la favorite |
1.109 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteS-a nascut la Roman la 28 iunie 1912, Roman Primii ani dupa liceul absolvit in orasul natal si i-a petrecut la Iasi, unde ia lectii de pian si compozitie, apoi se inscrie la cursurile de filosofie si matematica ale Universitatii din Bucuresti.
In 1936 pleaca la Berlin unde studiaza la Academia de Muzica, avand ca profesori pe Walter Gmeindl si Heinz Tiessen (compozitie), Fritz Stein (arta dirijatului). In acelasi timp audiaza cursurile de filosofie ale lui Eduard Spranger (psihologie) si Nicolai Hartmann (metafizica).
Abia sfarsite studiile, devine in 1945 dirijor pro tempore al faimoasei Orchestre Filarmonice din Berlin, intrucat directorul acesteia, Wilhelm Furtwangler, fusese suspendat din functie, fiind suspectat de a fi colaborat cu regimul nazist. Pana in 1952, cand Furtwangler, reabilitat, redevine sef al orchestrei, Celibidache dirijeaza peste 400 concerte cu orchestra filarmonica din Berlin, impunandu-se ca personalitate muzicala de o exceptionala exigenta artistica, totusi nu totdeauna comod ca stil de dirijare pentru componentii orchestrei dirijate . Sufera o mare deziluzie cand acestia, in 1954, il aleg pe Herbert von Karajan dirijor pe viata, ca succesor al lui Furtwangler.
Pentru un timp, nu mai are o functie permanenta, fiind invitat cu regularitate la pupitrul unor renumite orchestre simfonice europene: Orchestra Radio din Stuttgart (Germania), Orchestra Nationala din Paris (Franta), Orchestra Simfonica Radio din Stockholm (Suedia). Intre 1960 si 1962 tine cursuri de perfectionare in arta dirijorala la Accademia Musicale Chigiana din Siena (Italia), iar mai tarziu la Fontainebleau (Franta) si la Munchen (Germania) pentru tineri dirijori selectionati cu multa severitate.
In 1979 primeste functia de director muzical general al orasului Munchen si de dirijor permanent al orchestrei filarmonice din acest oras. Sub conducerea sa, Filarmonica din Munchen devine una din cele mai bune orchestre simfonice din lume.
Vizionati pe YouTube Sergiu Celibidache repetand cu Orchestra filarmonica din Berlin simfonia a 7-a de Anton Bruckner (fragment din documentarul „Intoarcerea la Berlin", in italiana)
Vizionati pe YouTube Sergiu Celibidache, in 1971, dirijand Bolero de Maurice Ravel
Vizionati pe YouTube Sergiu Celibidache la repetitie: prima parte a Simfoniei Clasice de Serghei Prokofiev la Filarmonica din Munchen (in germana)
Sergiu Celibidache a fost un mare interpret al muzicii post-romantice, fiind recunoscut ca dirijor neintrecut a simfoniilor lui Anton Bruckner, precum si al impresionistilor francezi, de la Claude Debussy la Maurice Ravel. Stilul sau dirijoral era foarte original, fiind cunoscut in special pentru varietatea tempo-urilor: astfel, cu cat pasajul muzical era mai bogat si mai complex, cu atat tempo-ul devenea mai lent, un stil care dadea un efect deosebit in sala de concert. Din acest motiv, Celibidache a refuzat inregistrarile pe discuri.
Printre alte compozitii, Sergiu Celibidache este autorul unui impresionant Requiem, a patru simfonii si al unui Concert pentru pian si orchestra, ramase in cea mai mare parte inedite.
Pentru activitatea sa artistica, Sergiu Celibidache a primit diverse distinctii, printre care: cetatean de onoare al orasului Munchen (1992), membru de onoare al Academiei Romane (1992), doctor honoris causa al Universitatii din Iasi (1992), Ordinul Maximillian pentru Stiinta si Arta (Germania, 1993).
A murit la 14 august 1996, la resedinta sa din comuna La Neuville-sur-Essonne, departamentul Loiret (in apropiere de Paris).
In 1936 pleaca la Berlin unde studiaza la Academia de Muzica, avand ca profesori pe Walter Gmeindl si Heinz Tiessen (compozitie), Fritz Stein (arta dirijatului). In acelasi timp audiaza cursurile de filosofie ale lui Eduard Spranger (psihologie) si Nicolai Hartmann (metafizica).
Abia sfarsite studiile, devine in 1945 dirijor pro tempore al faimoasei Orchestre Filarmonice din Berlin, intrucat directorul acesteia, Wilhelm Furtwangler, fusese suspendat din functie, fiind suspectat de a fi colaborat cu regimul nazist. Pana in 1952, cand Furtwangler, reabilitat, redevine sef al orchestrei, Celibidache dirijeaza peste 400 concerte cu orchestra filarmonica din Berlin, impunandu-se ca personalitate muzicala de o exceptionala exigenta artistica, totusi nu totdeauna comod ca stil de dirijare pentru componentii orchestrei dirijate . Sufera o mare deziluzie cand acestia, in 1954, il aleg pe Herbert von Karajan dirijor pe viata, ca succesor al lui Furtwangler.
Pentru un timp, nu mai are o functie permanenta, fiind invitat cu regularitate la pupitrul unor renumite orchestre simfonice europene: Orchestra Radio din Stuttgart (Germania), Orchestra Nationala din Paris (Franta), Orchestra Simfonica Radio din Stockholm (Suedia). Intre 1960 si 1962 tine cursuri de perfectionare in arta dirijorala la Accademia Musicale Chigiana din Siena (Italia), iar mai tarziu la Fontainebleau (Franta) si la Munchen (Germania) pentru tineri dirijori selectionati cu multa severitate.
In 1979 primeste functia de director muzical general al orasului Munchen si de dirijor permanent al orchestrei filarmonice din acest oras. Sub conducerea sa, Filarmonica din Munchen devine una din cele mai bune orchestre simfonice din lume.
Vizionati pe YouTube Sergiu Celibidache repetand cu Orchestra filarmonica din Berlin simfonia a 7-a de Anton Bruckner (fragment din documentarul „Intoarcerea la Berlin", in italiana)
Vizionati pe YouTube Sergiu Celibidache, in 1971, dirijand Bolero de Maurice Ravel
Vizionati pe YouTube Sergiu Celibidache la repetitie: prima parte a Simfoniei Clasice de Serghei Prokofiev la Filarmonica din Munchen (in germana)
Sergiu Celibidache a fost un mare interpret al muzicii post-romantice, fiind recunoscut ca dirijor neintrecut a simfoniilor lui Anton Bruckner, precum si al impresionistilor francezi, de la Claude Debussy la Maurice Ravel. Stilul sau dirijoral era foarte original, fiind cunoscut in special pentru varietatea tempo-urilor: astfel, cu cat pasajul muzical era mai bogat si mai complex, cu atat tempo-ul devenea mai lent, un stil care dadea un efect deosebit in sala de concert. Din acest motiv, Celibidache a refuzat inregistrarile pe discuri.
Printre alte compozitii, Sergiu Celibidache este autorul unui impresionant Requiem, a patru simfonii si al unui Concert pentru pian si orchestra, ramase in cea mai mare parte inedite.
Pentru activitatea sa artistica, Sergiu Celibidache a primit diverse distinctii, printre care: cetatean de onoare al orasului Munchen (1992), membru de onoare al Academiei Romane (1992), doctor honoris causa al Universitatii din Iasi (1992), Ordinul Maximillian pentru Stiinta si Arta (Germania, 1993).
A murit la 14 august 1996, la resedinta sa din comuna La Neuville-sur-Essonne, departamentul Loiret (in apropiere de Paris).
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.