Cauta:   

 

 
Din aceeasi categorie

 
  Batalia de la Actium
443 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  : A invins Mihai Viteazul la Calugareni?
1.336 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Batalia pentru Atlantic
883 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Batalia de la Monte Cassino
1.055 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Batalia de la Salamina
494 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  RAF in batalia din Marea Britanie
464 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Batalia de la Stalingrad – Atacul
1.675 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Batalia Cernobalului 2006 documentar Sb rom
606 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Batalia de la Cannae (216 i. Hr.)
452 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  „Deepfakes, distrugere"
77 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
 
recomandam

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

 
 
AnuntulVideo >> Cinema >> Stiinta, documentare
 

 

Batalia de la Hidaspes

 
 
 
 
 
Adaugat de Cozana 10.07.2013  Adauga la favorite 1.674 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi )
   
 
Batalia de la Hidaspes a avut loc in vara anului 326 i.Hr.[,intre armata macedoneana a lui Alexandru cel Mare (intarita cu aliatii greci si persi) si armata regelui indian Porus. Lupta a avut loc pe malurile fluviului Hidaspes (Jhelum) de pe teritoriul actual al Pakistanului.[2] Soldatii macedoneni s-au confruntat pentru prima data cu un numar mare de elefanti de razboi.

Alexandru planuise sa cucereasca India. Pe atunci, aceasta era impartita in 16 regiuni, care isi disputau suprematia. Pe Alexandru nu-l mai desparteau de armata regelui indian Porus, decat doua fluvii: Indul si Hidaspes. Indul este trecut de macedoneni folosind corabii demontabile aduse din Siria; ei isi organizeaza tabara in apropiere de malurile fluviului Hidaspes.

Marele tactician Alexandru, pentru a trece fluviul Hidaspes (actualmente Raul Jhelum din Pakistan), dupa ce a parcurs timp de 2 luni spatiul dintre Ind si acest fluviu, nu putea folosi navele demontabile, deoarece in timpul traversarii indienii ar fi putut sa lanseze sageti contra lor. Alexandru inconjoara cu toata armata malul fluviului Hidaspes timp de cateva saptamani pentru a-i da impresia lui Porus, regele de acolo, ca alege un loc de traversare.

Porus se satura de aceasta mobilizare continua a armatei, asa ca pune straji. Alexandru doar atat a asteptat. Cu 13-14.000 de oameni din cei 24-25.000 pe care-i avea, el a traversat Hidaspes noaptea pe furtuna. Ajungand pe mal isi grupeaza soldatii. Uitandu-se mai bine, descopera cu surprindere ca erau pe o insula. Trec si acest suvoi de apa si ajung pe o alta insula. Alexandru mai traverseaza odata apa si ajunge in sfarsit pe mal, dimineata. In acest timp oamenii lui facusera galagie. Porus afla ca Alexandru a trecut fluviul noaptea. El nu stie daca a trecut cu cea mai mare sau cu cea mai mica parte din armata apa. El, judecand dupa harmalaia de pe celalalt mal, crede ca Alexandru are putini oameni dupa el, asa ca trimite o grupa de 2000 de care de lupta si pedestri cu fiul lui, numit tot Porus.

Pe glodul format noaptea, carele inainteaza greu. Alexandru le surprinde distrugand aproape tot efectivul, inclusiv pe micul Porus. Acesta, dupa bataliile din Afganistanul de azi invata calitatile cavaleriei usoare si o apreciaza mult. Porus, dupa ce vede ca s-a inselat, porneste atacul contra lui Alexandru. El trimisese alte cateva mii de soldati sa vina in ajutor. Acestia, odihniti, il sprijina pe maretul conducator.







Cand Porus ajuns in punctul in care armata lui Alexandru se apropia, el a desfasurat fortele sale si a inceput atacul. Indienii au fost aliniati, cu cavaleria pe ambele flancuri, in centrul lor cuprinzand infanteria cu elefanti. Elefantii lui Porus ii ingrozesc pe greci si au cauzat multe pierderi in falanga macedoneana, dar acestia au fost respinsi de falange, provocand haos mai mult pe liniile proprii.

Alexandru a inceput lupta prin trimiterea de arcasi calare la aripa cavaleriei indiene din stanga. Apoi, el a condus ofensiva impotriva aripei indiene slabite. Restul de cavalerie indiana galopeaza , greu incercata, dar in acest moment, contingentul cavaleriei lui Coenus a aparut din spatele lor. Indienii au incercat sa formeze o falanga dubla, dar manevrele necesare complicate au adus si mai multa confuzie in randurile lor, ceea ce face mai usor pentru cavaleria macedoneana de a-i invinge. Restul de cavalerie indiana a fugit printre elefanti ca sa-i protejeze, dar animalele au fost deja preluate sub control si au fost retrase de pe camp, lasand restul armatei lui Porus inconjurata de cavaleria si de falanga macedoneana. In acest moment, falangele au blocat drumul cu scuturile lor si au avansat spre inamicul confuz. Porus, cu ultimele forte,dupa ce se lupta curajos, s-a predat. Potrivit lui Justin, in timpul luptei, Porus l-a provocat pe Alexandru pe care l-a lovit calare. Alexandru a cazut de pe cal in duelul in care a urmat, iar gardienii l-au carat si l-au capturat pe pe Porus.In cele din urma macedonenii ii infrang pe indieni.

Alexandru isi pierde prietenul cel mai de pret: calul sau, Bucifal. Pe de alta parte,Porus isi pierduse doi fii.

Porus vrea sa ii spuna ceva lui Alexandru. Acesta spune ca ii va indeplini un fel de dorinta: „As vrea sa fiu tratat ca ceea ce sunt si sa raman asa" a spus Porus, adica sa ramana rege. Alexandru il asculta si nu il ucide.

Bucefal (calul lui Alexandru) avea 30 de ani[necesita citare] si la sfarsitul zilei a murit din cauza ranilor. Cand calul a murit, Alexan­dru a construit, dupa batalia impotriva lui Poros, o cetate care, dupa numele ani­malului, s-a numit Bucefala. Se spunea ca numele calului provenea de la marimea capului sau ori din faptul ca pe spate avea un semn reprezentand un cap de bou. Bucefal este amintit de Plutarh si de Strabon.

Alexandru a fost ranit intr-o alta batalie impotriva regatului Malhi, la asediul orasului Multan, din Pakistan. In urma revoltelor trupelor sale si in conditii climatice nefaste pentru invazia Regatului Magadha, Alexandru s-a hotarat in cele din urma sa se intoarca si sa continue expasiunea imperiului sau spre apus.

La intoarcerea spre Babilon, Alexandru pierde trei sferturi din ostasi din cauza foametei si a caldurii desertice. Odata ajunsi in Carmania, scapa de greutati si calatoresc fara probleme pana la Hermezia, si mai departe catre Per


 

Semnaleaza o problema

 

* Nota: Filmele cu / fara subtitrare sunt preluate din youtube.com
  Introdu codul din imagine

Trimite

 
 
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.