Pier Paolo Pasolini, scriitor, actor, regizor si scenarist, s-a nascut la 05 martie 1922, in Bologna, Emilia-Romagna, Italia. Era fiul unui locotenent al armatei italiene si al unei profesoare, avea un frate mai mic.
Tatal sau a fost arestat pentru jocuri de noroc si a fost crescut de mama sa in Fruili, o regiune din NE Italiei. Din copilarie a scris versuri, la 9 ani scria in dialectul retoroman fruili. A revenit la Bologna in 1937 si a studiat istoria artei si literaturii la Universitatea din Bologna.
A debutat editorial in 1942, cu volumul de poezii numit Poesie a Casarsa. In cel de-al doilea razboi mondial a fost ucis fratele sau, Guidalberto Pasolini, de partizanii comunisti. A fost din 1943 pana in 1949, profesor, a fost suspectat de relatii cu un elev. In 1949 se inscria in Partidului Comunist Italian si era exclus in 1949 pentru homosexualitate.
S-a mutat la Roma impreuna cu mama sa in 1949 si a inceput sa scrie versuri si romane despre viata mahalalelor italiene. In 1955 publica romanul Ragazzi Di Vita, in 1959 aparea Una Vita Violenta. Pentru Ragazzi Di Vita a fost acuzat de obscenitate si cartea a fost interzisa, a fost arestat. In 1957 a publicat Le Ceneri Di Gramsci, destinata dezbaterii ideologice, a fost o perioada actor.
In 1957 a colaborat cu regizorul Federico Fellini la realizarea filmului Le Notti Di Cabiria. A debutat ca regizor in 1961, cu filmul Accattone!, ecranizarea romanului sau Una Vita Violenta, in care aborda tema prostitutiei, continua aceasta tema in filmul Mamma Roma (1962). In 1962 a fost acuzat de blasfemie pentru ecranizarea schitei satirice RoGoPaG, regizata de Rosselini. In 1964 a rescris si regizat Evangheliile dupa Matei in Il Vangelo Secondo Matteo si a primit premiul special al juriului la Festivalul de Film de la Venetia. A regizat apoi Il Padre Selvaggio (1965), Comizi D'amore (1965), Uccelani et Uccelini (1966), Oedip Rex (1967).
In 1968 regiza Teorema si aducea in cinematografie realismul dur, sexul, violenta si sadismul. Devenea cunoscut in comunitatile gay. In 1969 regiza filmul Porcile, se pronunta impotriva avorturilor.
A scris scenariile filmelor Il Decamerone (1971), The Cantebury Tales (1973), Il Fiore Delle Mille E Una Notte (1973), ultimul film realizat dupa scenariul sau, Saln O Le 120 Giornate Di Sodoma (1975), a fost interzis pentru continutul sadic.
Pier Paolo Pasolini a calatorit in jurul lumii, a fost in India, Sudan, Kenya, Ghana, Guineea, Nigeria, Iordania si Palestina.
A publicat articole in Corriere della sera, in 1971 a aparut volumul de versuri Trasumanar e Organizzar, in 1972 aparea colectia de articole de presa cu numele Empirismo Eretico (1972), postum s-a publicat Lettere Luterana (1976). Ultimul sau roman, Petrolio, a fost publicat abia in 1992.
In 1975 incepuse sa investigheze relatiile Mafiei italiene cu prostitutia si banuia ca va fi ucis. A fost gasit mort in Ostia, la 02 noiembrie 1975.