Din aceeasi categorie
|
Comunismul (1918 - 1989) / Partea 3 1.066 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Comunismul (1918 - 1989) / Partea 2 1.193 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Fuga - cum plecau romanii din tara in timpul comunismul 150 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria Frantei coloniale - Partea 2: Apogeu fragil 226 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria Imperiului Persan Ahemenid (550-330 i.Hr.) 428 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Unirile Romanilor, episodul 6 - Marea Unire 543 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
2/3..Exista planete locuite in cosmos ? / Partea.2 2.301 vizite - 0 comentarii adaugat de valiza |
||||||||||||||||||
|
|
Unirile romanilor, episodul 6 - Marea Unire 557 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Lucian Boia "In jurul Marii Uniri de la 1918 854 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
REGINA MARIA A ROMANIEI - partea a II-a 82 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Comunismul (1918 - 1989) / Partea 1
| Adaugat de Cozana | 19.06.2013 |  Adauga
la favorite |
819 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteDupa Revolutia din februarie 1917 din Rusia tarista, care a rasturnat monarhia si produs o republica democrata[necesita citare], a urmat in Octombrie puciul comunist („bolsevic"), numit ulterior „Revolutia din Octombrie"), care a produs un regim inspirat de marxism (si de diversele ideologii derivate, cea mai notabila fiind a Marxism-Leninismului) si de traditiile politice ruse.
Potrivit conceptiei marxist-leniniste a progresului in istorie, exista patru faze ale dezvoltarii economice a societatii: sclavia, feudalismul, capitalismul si comunismul. Aceasta conceptie materialist-istorica a comunismului, arata ca din sistemul economic deriva toate celelalte sisteme (social, juridic, cultura). De asemeni dezvolta conceptia determinismului, potrivit careia fiecare individ dintr-o clasa are un gen de comportament indus nu de gandirea acelui individ ci de clasa la care apartine, si de aceea el trebuie reeducat in lumina noii societati comuniste. Acest concept determinist este cel care a folosit la justificarea lagarelor de reeducare, in care au murit milioane de oameni in decursul secolului XX, in Rusia sovietica a lui Stalin, China, si in celelalte state fratesti. De asemenea, comunistii au nationalizat proprietatile private prin procesul de colectivizare in agricultura, sau etatizare in industrie si comert.
Traditia politica rusa reprezinta unul din factorii care au influentat in mod decisiv practica noului regim postrevolutionar rus: exista o aproape perfecta continuitate de metoda si practica in materie de politici represive si antidemocratice intre autocratia tarista pe de-o parte si regimul bolsevic care a inlocuit-o pe de cealalta, diferentele existand eventual, acolo unde ele chiar exista, la nivel de eficacitate ale acestor politici: birocratia si aparatul represiv bolsevice s-au dovedit a fi mai eficiente decat cele aristorcratice, tariste, cu tot ce-a insemnat asta bine si rau. Cenzura, puscaria politica, lagarul de munca siberian, cenzura, teroarea politieneasca, crima politica, reprimarea libertatilor individuale, controlul populatiei prin agenti ai serviciilor secrete, toate au existat in Rusia tarista inainte de a fi folosite de regimul bolsevic. Tot parte a influentei traditiei politice ruse asupra practicii comunismului bolsevic este si terorismul aplicat ca metoda de lupta politica de catre opozitia clandestina la tarism, aceasta opozitie clandestina aparuta fiind ca reactie disperata si ultra-radicala la regimul lui Nicolae al 2-lea si al predecesorului lui (un important inspirator al bolsevismului, Neceaiev anume, considera ca numai metodele brutale si inumane ale tarismului, ale statului politienesc, pot invinge tarismul Unii istorici (precum britanicul Orlando Figes) considera traditia revolutionara rusa a fi chiar elementul cheie in intelegerea sursei de inspiratie a regimului bolsevic (comunist), mai mult chiar decat marxismul sau faptul ca regimul si-a forjat aparatul si practicile intr-un violent razboi civil peste care s-a adaugat si o importanta interventie militara straina: Lenin a devenit revolutionar nu citindu-l pe Marx, ci facand lectura autorilor traditiei revolutionare rusesti, aceste scrieri cunoscandu-le inainte de a-l fi citit pe Marx. Dispretul lui Lenin pentru liberalism si democrati (fie ei si socialisti) ca si inalta apreciere a acestuia pentru metodele dictatoriale isi au originea mai mult in traditia revolutionara rusa decat in scrierile si filozofia lui Marx. Marxism-Leninismul este astfel leninist pentru ca prima iubire a lui Lenin a fost un individ gen Cernisevschi, caci prin scrierile acestuia din urma a devenit Lenin revolutionar, si asta cu mult timp inainte de a-l fi citit pe Marx. Cand in fine Lenin l-a citit pe Marx, acesta era deja inarmat cu ideile lui Cernisevschi, Tkaciev si a grupului Vointa Poporului, si aceste idei au facut distinctiv aprosul leninist al marxismului. Nu marxismul l-a facut pe Lenin revolutionar, ci Lenin a facut marxismul revolutionar. Daca initial, sub influenta scrierilor si practicilor radicale ale grupurilor revolutionare ruse Lenin considera ca e de dorit o lovitura de stat care sa inlocuiasca dictatura tarista cu un regim comunist, ulterior, sub influenta ideilor marxiste raspandite de Plehanov aflat in exilul occidental, Lenin renunta temporar atat la ideea loviturii de stat cat si la aceea ca teroarea este dezirabila sau macar necesara. Intru convertirea rusilor la revolutie Cernisevschi a avut o influenta mai mare decat toate scrierile lui Marx si Engels impreuna. Marx, de altfel, avea temeri in ce priveste posibilitatea ca daca izbucneste in Rusia o revolutie, aceasta va fi inerent taraneasca in caracter si va capata "nuante asiatice".Practica bolsevicilor a fost inspirata de radicalismul unor oameni precum Neceaiev, un individ care n-avea nevoie de intrigile intelectuale ale marxismului pentru a deveni un ultra-radical care sa propovaduiasca masacrul contra aristocratiei, burgheziei si in definitiv contra tuturor celor care i se opun, si care sa exprime ura prin orice por al fiintei lui: istoria individuala si a familiei lui sunt suficiente, acesta nascut fiind intr-o familie de iobagi si mort in puscariile tariste, ajunge sa munceasca intr-o fabrica de copil (de la 9 ani), se dovdeste autodidact si invata singur sa scrie si ajunge chiar instructor de religie, fara a renunta insa la ura tipica clasei din care provenea pentru toate celelalte clase, ura care asa cum declara Vera Jasulici (o populista) n-avea nimic in comun cu opiniile intelectuale al "intelighentiei".[28] Morala partidului bolsevic datoreaza tot atat de mult unui individ precum Neceaiev pe cat datoreaza si lui Marx, Neceaiev urmarit de politie si in exil fiind la un moment dat, si coplesit de distrugerea organizatiei lui secrete de catre politia secreta tarista, va ajunge la concluzia ca o astfel de organizatie inevitabil clandestina in Rusia vremii, pentru a supravietui, trebuie sa se bazeze pe principiile lui Machiaveli si sa urmeze moto-ul iezuitilor: "violenta pentru trup, minciuna pentru minte".
Potrivit conceptiei marxist-leniniste a progresului in istorie, exista patru faze ale dezvoltarii economice a societatii: sclavia, feudalismul, capitalismul si comunismul. Aceasta conceptie materialist-istorica a comunismului, arata ca din sistemul economic deriva toate celelalte sisteme (social, juridic, cultura). De asemeni dezvolta conceptia determinismului, potrivit careia fiecare individ dintr-o clasa are un gen de comportament indus nu de gandirea acelui individ ci de clasa la care apartine, si de aceea el trebuie reeducat in lumina noii societati comuniste. Acest concept determinist este cel care a folosit la justificarea lagarelor de reeducare, in care au murit milioane de oameni in decursul secolului XX, in Rusia sovietica a lui Stalin, China, si in celelalte state fratesti. De asemenea, comunistii au nationalizat proprietatile private prin procesul de colectivizare in agricultura, sau etatizare in industrie si comert.
Traditia politica rusa reprezinta unul din factorii care au influentat in mod decisiv practica noului regim postrevolutionar rus: exista o aproape perfecta continuitate de metoda si practica in materie de politici represive si antidemocratice intre autocratia tarista pe de-o parte si regimul bolsevic care a inlocuit-o pe de cealalta, diferentele existand eventual, acolo unde ele chiar exista, la nivel de eficacitate ale acestor politici: birocratia si aparatul represiv bolsevice s-au dovedit a fi mai eficiente decat cele aristorcratice, tariste, cu tot ce-a insemnat asta bine si rau. Cenzura, puscaria politica, lagarul de munca siberian, cenzura, teroarea politieneasca, crima politica, reprimarea libertatilor individuale, controlul populatiei prin agenti ai serviciilor secrete, toate au existat in Rusia tarista inainte de a fi folosite de regimul bolsevic. Tot parte a influentei traditiei politice ruse asupra practicii comunismului bolsevic este si terorismul aplicat ca metoda de lupta politica de catre opozitia clandestina la tarism, aceasta opozitie clandestina aparuta fiind ca reactie disperata si ultra-radicala la regimul lui Nicolae al 2-lea si al predecesorului lui (un important inspirator al bolsevismului, Neceaiev anume, considera ca numai metodele brutale si inumane ale tarismului, ale statului politienesc, pot invinge tarismul Unii istorici (precum britanicul Orlando Figes) considera traditia revolutionara rusa a fi chiar elementul cheie in intelegerea sursei de inspiratie a regimului bolsevic (comunist), mai mult chiar decat marxismul sau faptul ca regimul si-a forjat aparatul si practicile intr-un violent razboi civil peste care s-a adaugat si o importanta interventie militara straina: Lenin a devenit revolutionar nu citindu-l pe Marx, ci facand lectura autorilor traditiei revolutionare rusesti, aceste scrieri cunoscandu-le inainte de a-l fi citit pe Marx. Dispretul lui Lenin pentru liberalism si democrati (fie ei si socialisti) ca si inalta apreciere a acestuia pentru metodele dictatoriale isi au originea mai mult in traditia revolutionara rusa decat in scrierile si filozofia lui Marx. Marxism-Leninismul este astfel leninist pentru ca prima iubire a lui Lenin a fost un individ gen Cernisevschi, caci prin scrierile acestuia din urma a devenit Lenin revolutionar, si asta cu mult timp inainte de a-l fi citit pe Marx. Cand in fine Lenin l-a citit pe Marx, acesta era deja inarmat cu ideile lui Cernisevschi, Tkaciev si a grupului Vointa Poporului, si aceste idei au facut distinctiv aprosul leninist al marxismului. Nu marxismul l-a facut pe Lenin revolutionar, ci Lenin a facut marxismul revolutionar. Daca initial, sub influenta scrierilor si practicilor radicale ale grupurilor revolutionare ruse Lenin considera ca e de dorit o lovitura de stat care sa inlocuiasca dictatura tarista cu un regim comunist, ulterior, sub influenta ideilor marxiste raspandite de Plehanov aflat in exilul occidental, Lenin renunta temporar atat la ideea loviturii de stat cat si la aceea ca teroarea este dezirabila sau macar necesara. Intru convertirea rusilor la revolutie Cernisevschi a avut o influenta mai mare decat toate scrierile lui Marx si Engels impreuna. Marx, de altfel, avea temeri in ce priveste posibilitatea ca daca izbucneste in Rusia o revolutie, aceasta va fi inerent taraneasca in caracter si va capata "nuante asiatice".Practica bolsevicilor a fost inspirata de radicalismul unor oameni precum Neceaiev, un individ care n-avea nevoie de intrigile intelectuale ale marxismului pentru a deveni un ultra-radical care sa propovaduiasca masacrul contra aristocratiei, burgheziei si in definitiv contra tuturor celor care i se opun, si care sa exprime ura prin orice por al fiintei lui: istoria individuala si a familiei lui sunt suficiente, acesta nascut fiind intr-o familie de iobagi si mort in puscariile tariste, ajunge sa munceasca intr-o fabrica de copil (de la 9 ani), se dovdeste autodidact si invata singur sa scrie si ajunge chiar instructor de religie, fara a renunta insa la ura tipica clasei din care provenea pentru toate celelalte clase, ura care asa cum declara Vera Jasulici (o populista) n-avea nimic in comun cu opiniile intelectuale al "intelighentiei".[28] Morala partidului bolsevic datoreaza tot atat de mult unui individ precum Neceaiev pe cat datoreaza si lui Marx, Neceaiev urmarit de politie si in exil fiind la un moment dat, si coplesit de distrugerea organizatiei lui secrete de catre politia secreta tarista, va ajunge la concluzia ca o astfel de organizatie inevitabil clandestina in Rusia vremii, pentru a supravietui, trebuie sa se bazeze pe principiile lui Machiaveli si sa urmeze moto-ul iezuitilor: "violenta pentru trup, minciuna pentru minte".
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.