Din aceeasi categorie
|
Secretele ghieselor 315 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Lumea secreta a gheiselor 382 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Lumea secreta a Geishei 314 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Venetia-Italia 1.227 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Inchisoarea San Quentin din California. S.U.A. 470 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cine a inventat radiatorul? 1.511 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Hearst, Statele Unite 1.290 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Venetia, orasul misterelor - Legende - Palatul Dogilor - 258 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Tendinte in dragoste (SUA 2021) Romantic 87 min 405 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum si-a primit numele fiecare tara europenana 180 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Aung San Suu Kyi
| Adaugat de Cozana | 08.08.2014 |  Adauga
la favorite |
879 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteDau Aun San Suu Gie (n. 19 iunie, 1945, Rangoon, Birmania) este un om politic birman. In 1990 i s-au decernat Premiul Rafto si Premiul Sakharov pentru libertate in gandire. In anul 1991 ea devenit laureata a Premiului Nobel pentru pace ca urmare a eforturilor ei pasnice si non-violente de restabilire a democratiei, suprimata de regimul militar opresiv din tara ei.
Este al treilea copil al generalului Aung San si a lui Ma Khin Kyi (care a devenit ulterior Daw Khin Kyi), o asistenta medicala. Fratele ei preferat a murit inecat la o varsta frageda, iar celalat frate a emigrat in SUA, devenind cetatean american.
Tatal ei, unul din fondatorii Partidului Comunist din Birmania, apoi (1943) comandant al Armatei de Independenta a Birmaniei si ulterior (1946) conducator al Ligii Antifasciste pentru Libertatea Birmaniei, a fost acela care a negociat independenta Birmaniei cu Marea Britanie in 1947, fiind apoi, in acelasi an. asasinat de catre rivalii sai
Dupa ce tatal ei a fost asasinat, mama ei a devenit o figura publica importanta, ocupand printre altele postul de ambasador al Birmaniei in India. Aung San Suu Kyi a acompaniat-o pe mama ei la New Delhi, unde a urmat cursurile liceale si post liceale (la Lady Shri Ram College). A studiat apoi la Universitatea Oxford din Marea Britanie si la Scoala de Studii Orientale si Africane, Universitatea din Londra. In timpul studiilor din Marea Britanie a fost ingrijita de catre Lord Gore-Booth, fostul ambasador britanic in Birmania si High Commissioner in India si de sotia acestuia. La casa lor l-a cunoscut pe Michael Aris, un cercetator al culturii tibetane, care i-a devenit sot, ei avand doi fii, Alexander si Kim.
Intre 1969 si 1971 a studiat la New York, locuind la Ma Than E, un angajat al Natiunilor Unite. Alege sa nu isi termine studiile, angajandu-se la Secretariatul Natiunilor Unite ca „Assistant Secretary" al Comitetului Consultativ pentru Probleme Administrative si Bugetare. Seara lucreaza ca voluntara in spitale.
Suu Kyi s-a intors in Myanmar in 1988 pentru a-si ingriji mama bolnava, gasindu-si tara rascolita de conflicte si proteste. Grupuri largi de studenti, calugari budisti si oameni obisnuiti organizasera numeroase proteste in Rangoon si in alte orase, revoltati de situatia economica dezastruoasa a tarii si de ignorarea constanta a celor mai elementare drepturi ale omului, sub dictatura generalului Ne Win si a Partidului Programului Socialist Birmanez, dand nastere la ceea ce va ramane in istorie ca "Miscarea 8888" (8 august 1988) Din pacate insa, armata a intervenit in forta si, dupa unele estimari, aproximativ 10000 de oameni au fost ucisi. In urma evenimentelor, o noua miscare militara a preluat puterea.
Puternic influentata de filosofia nonviolentei a lui Mahatma Gandhi, Aung San Suu Kyi a intrat in politica pentru a lupta pentru democratie si, ca urmare, a fost arestata la domiciliu in 1989. In schimbul libertatii, i s-a propus, in repetate randuri, parasirea tarii, dar aceasta a refuzat, constientizand imposibilitatea unei reveniri ulterioare.
In 1990, regimul militar a organizat alegeri generale, pe care partidul lui Aung San Suu Kyi, Liga Nationala a Democratiei, le-a castigat in mod decisiv, cu o majoritate de 82%. In mod normal, avand in vedere rezultatul obtinut, ea ar fi trebuit sa ocupe functia de prim ministru. Rezultatele nu au fost insa recunoscute, armata refuzand sa cedeze puterea. Acest eveniment a determinat o reactie internationala si a condus partial la castigarea Premiului Sakharov in acel an si a Premiului Nobel in cel urmator de catre Aung San Suu Kyi. Ea a folosit banii primiti (1,3 milioane US $) de la fundatia Alfred Nobel pentru a infiinta un fond pentru sanatate si educatie in folosul poporului birmanez.
A fost eliberata din arestul la domiciliu in iulie 1995, cunoscut fiind faptul ca o eventuala parasire a tarii pentru vizitarea familiei in Marea Britanie ar fi fost si definitiva pentru Suu Kyi, prin neacordarea permisiei de reintrare in tara la revenire. Atunci cand sotul ei, cetatean britanic, a fost diagnosticat ca avand cancer la prostata in 1997, guvernul a refuzat sa ii acorde acestuia viza de intrare. Suu Kyi a ramas in Burma si nu si-a mai revazut sotul. Acesta a murit in martie 1999. Ea ramane separata de copiii ei, aflati in Marea Britanie. Desi fiul sau, Kim, s-a casatorit si are un copil, Aung San Suu Kyi nu si-a cunoscut niciodata nora si nepotul.
Suu Kyi a fost in mod repetat impiedicata sa se intalneasca cu sustinatorii partidului ei, pentru ca in septembrie 2000 sa fie din nou arestata la domiciliu. Pe 6 mai 2002, ca urmare a negocierilor conduse de Natiunile Unite, ea a fost eliberata; un purtator de cuvant al guvernului a afirmat ca este libera sa plece "deoarece consideram ca putem avea incredere unii in ceilalti". Aung San Suu Kyi a proclamat "Un nou inceput pentru tara!". Cu toate acestea, pe 30 mai 2003, caravana ei a fost atacata in satul nordic Depayin de o grupare platita a guvernului, care a ranit si ucis mai multi dintre sustinatorii ei. Aund San Suu Kyi a supravietuit atacului cu ajutorul soferului ei, KO Kyaw Soe Lin, dar a fost arestata pana sa ajunga la Ye-U. A fost inchisa in inchisoarea Insein in Yangon. Dupa o operatie chirurgicala in septembrie 2003, ea a fost din nou plasata sub arest la domiciliu in Yangon.
Pe data de 13 noiembrie 2010 a fost eliberata de catre junta militara birmana, care a tinut-o timp de 7 ani in arest la domiciliu.
Comentand eliberarea ei, presedintele american Barack Obama a numit-o „eroina".
Pe 2 decembrie 2004, Statele Unite au facut presiuni asupra guvernului birmanez pentru eliberarea liderului opozitiei parlamentare, Aung San Suu Kyi, dupa un anunt recent care sustinea extinderea termenului de arest la domiciliu.
Pe 17 iunie 2005, mai multe tari ale lumii au organizat proteste la sediile ambasadelor Myanmar, in cinstea zilei de nastere a lui Suu Kyi, care a implinit 60 de ani.
In 2001, formatia irlandeza U2 a lansat melodia Walk On, dedicata lui Aung San Suu Kyi. Melodia a fost interzisa de guvernul birmanez. In timpul concertelor din Londra si Glasgow (19 iunie, respectiv 21 iunie 2005 ), U2 a dedicat melodia Running to Stand Still lui Aung San Suu Kyi. Si alti artisti, cum ar fi Coldplay, R.E.M. si Damien Rice, au sprijinit cauza lui Aung San Suu Kyi. In 2004, in SUA si Canada a fost lansat albumul-compilatie "For the lady", incluzand melodii cantate de U2, R.E.M., Avril Lavigne, Pearl Jam, Matchbox 20 si altii, dedicat lui Aung San Suu Kyi si eforturilor sale pentru democratie.
Viata lui Suu Kyi este prezentata in filmul lui John Boorman din 1995 "Dincolo de Rangoon" (Beyond Rangoon), rolul principal fiind jucat de Patricia Arquette.
Aung San Suu Kyi a fost numita membru de onoare al Institutului pentru Democratie si Asistenta Electorala (International IDEA) inca de la arestarea ei si a primit sprijin din partea organizatiei in vederea eliberarii sale.
Este al treilea copil al generalului Aung San si a lui Ma Khin Kyi (care a devenit ulterior Daw Khin Kyi), o asistenta medicala. Fratele ei preferat a murit inecat la o varsta frageda, iar celalat frate a emigrat in SUA, devenind cetatean american.
Tatal ei, unul din fondatorii Partidului Comunist din Birmania, apoi (1943) comandant al Armatei de Independenta a Birmaniei si ulterior (1946) conducator al Ligii Antifasciste pentru Libertatea Birmaniei, a fost acela care a negociat independenta Birmaniei cu Marea Britanie in 1947, fiind apoi, in acelasi an. asasinat de catre rivalii sai
Dupa ce tatal ei a fost asasinat, mama ei a devenit o figura publica importanta, ocupand printre altele postul de ambasador al Birmaniei in India. Aung San Suu Kyi a acompaniat-o pe mama ei la New Delhi, unde a urmat cursurile liceale si post liceale (la Lady Shri Ram College). A studiat apoi la Universitatea Oxford din Marea Britanie si la Scoala de Studii Orientale si Africane, Universitatea din Londra. In timpul studiilor din Marea Britanie a fost ingrijita de catre Lord Gore-Booth, fostul ambasador britanic in Birmania si High Commissioner in India si de sotia acestuia. La casa lor l-a cunoscut pe Michael Aris, un cercetator al culturii tibetane, care i-a devenit sot, ei avand doi fii, Alexander si Kim.
Intre 1969 si 1971 a studiat la New York, locuind la Ma Than E, un angajat al Natiunilor Unite. Alege sa nu isi termine studiile, angajandu-se la Secretariatul Natiunilor Unite ca „Assistant Secretary" al Comitetului Consultativ pentru Probleme Administrative si Bugetare. Seara lucreaza ca voluntara in spitale.
Suu Kyi s-a intors in Myanmar in 1988 pentru a-si ingriji mama bolnava, gasindu-si tara rascolita de conflicte si proteste. Grupuri largi de studenti, calugari budisti si oameni obisnuiti organizasera numeroase proteste in Rangoon si in alte orase, revoltati de situatia economica dezastruoasa a tarii si de ignorarea constanta a celor mai elementare drepturi ale omului, sub dictatura generalului Ne Win si a Partidului Programului Socialist Birmanez, dand nastere la ceea ce va ramane in istorie ca "Miscarea 8888" (8 august 1988) Din pacate insa, armata a intervenit in forta si, dupa unele estimari, aproximativ 10000 de oameni au fost ucisi. In urma evenimentelor, o noua miscare militara a preluat puterea.
Puternic influentata de filosofia nonviolentei a lui Mahatma Gandhi, Aung San Suu Kyi a intrat in politica pentru a lupta pentru democratie si, ca urmare, a fost arestata la domiciliu in 1989. In schimbul libertatii, i s-a propus, in repetate randuri, parasirea tarii, dar aceasta a refuzat, constientizand imposibilitatea unei reveniri ulterioare.
In 1990, regimul militar a organizat alegeri generale, pe care partidul lui Aung San Suu Kyi, Liga Nationala a Democratiei, le-a castigat in mod decisiv, cu o majoritate de 82%. In mod normal, avand in vedere rezultatul obtinut, ea ar fi trebuit sa ocupe functia de prim ministru. Rezultatele nu au fost insa recunoscute, armata refuzand sa cedeze puterea. Acest eveniment a determinat o reactie internationala si a condus partial la castigarea Premiului Sakharov in acel an si a Premiului Nobel in cel urmator de catre Aung San Suu Kyi. Ea a folosit banii primiti (1,3 milioane US $) de la fundatia Alfred Nobel pentru a infiinta un fond pentru sanatate si educatie in folosul poporului birmanez.
A fost eliberata din arestul la domiciliu in iulie 1995, cunoscut fiind faptul ca o eventuala parasire a tarii pentru vizitarea familiei in Marea Britanie ar fi fost si definitiva pentru Suu Kyi, prin neacordarea permisiei de reintrare in tara la revenire. Atunci cand sotul ei, cetatean britanic, a fost diagnosticat ca avand cancer la prostata in 1997, guvernul a refuzat sa ii acorde acestuia viza de intrare. Suu Kyi a ramas in Burma si nu si-a mai revazut sotul. Acesta a murit in martie 1999. Ea ramane separata de copiii ei, aflati in Marea Britanie. Desi fiul sau, Kim, s-a casatorit si are un copil, Aung San Suu Kyi nu si-a cunoscut niciodata nora si nepotul.
Suu Kyi a fost in mod repetat impiedicata sa se intalneasca cu sustinatorii partidului ei, pentru ca in septembrie 2000 sa fie din nou arestata la domiciliu. Pe 6 mai 2002, ca urmare a negocierilor conduse de Natiunile Unite, ea a fost eliberata; un purtator de cuvant al guvernului a afirmat ca este libera sa plece "deoarece consideram ca putem avea incredere unii in ceilalti". Aung San Suu Kyi a proclamat "Un nou inceput pentru tara!". Cu toate acestea, pe 30 mai 2003, caravana ei a fost atacata in satul nordic Depayin de o grupare platita a guvernului, care a ranit si ucis mai multi dintre sustinatorii ei. Aund San Suu Kyi a supravietuit atacului cu ajutorul soferului ei, KO Kyaw Soe Lin, dar a fost arestata pana sa ajunga la Ye-U. A fost inchisa in inchisoarea Insein in Yangon. Dupa o operatie chirurgicala in septembrie 2003, ea a fost din nou plasata sub arest la domiciliu in Yangon.
Pe data de 13 noiembrie 2010 a fost eliberata de catre junta militara birmana, care a tinut-o timp de 7 ani in arest la domiciliu.
Comentand eliberarea ei, presedintele american Barack Obama a numit-o „eroina".
Pe 2 decembrie 2004, Statele Unite au facut presiuni asupra guvernului birmanez pentru eliberarea liderului opozitiei parlamentare, Aung San Suu Kyi, dupa un anunt recent care sustinea extinderea termenului de arest la domiciliu.
Pe 17 iunie 2005, mai multe tari ale lumii au organizat proteste la sediile ambasadelor Myanmar, in cinstea zilei de nastere a lui Suu Kyi, care a implinit 60 de ani.
In 2001, formatia irlandeza U2 a lansat melodia Walk On, dedicata lui Aung San Suu Kyi. Melodia a fost interzisa de guvernul birmanez. In timpul concertelor din Londra si Glasgow (19 iunie, respectiv 21 iunie 2005 ), U2 a dedicat melodia Running to Stand Still lui Aung San Suu Kyi. Si alti artisti, cum ar fi Coldplay, R.E.M. si Damien Rice, au sprijinit cauza lui Aung San Suu Kyi. In 2004, in SUA si Canada a fost lansat albumul-compilatie "For the lady", incluzand melodii cantate de U2, R.E.M., Avril Lavigne, Pearl Jam, Matchbox 20 si altii, dedicat lui Aung San Suu Kyi si eforturilor sale pentru democratie.
Viata lui Suu Kyi este prezentata in filmul lui John Boorman din 1995 "Dincolo de Rangoon" (Beyond Rangoon), rolul principal fiind jucat de Patricia Arquette.
Aung San Suu Kyi a fost numita membru de onoare al Institutului pentru Democratie si Asistenta Electorala (International IDEA) inca de la arestarea ei si a primit sprijin din partea organizatiei in vederea eliberarii sale.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.