In Vinerea Mare, crestinatatea se afla in doliu. In aceasta zi a fost rastignit Mantuitorul Iisus Hristos. Nu se oficiaza Sfanta Liturghie in nici o biserica crestina din lume, fiindca aceasta importanta slujba euharistica inseamna jertfa si nu pot fi aduse doua jertfe in aceeasi zi. Denia de vineri seara este deosebita de celelalte Denii. Se canta Prohodul si preotii poarta Sfantul Epitaf si, impreuna cu credinciosii, inconjoara biserica, ce simbolizeaza conducerea la mormant a Mantuitorului. In Vinerea Mare, batrani, tineri si copii, cu totii trec pe sub masa plina de flori, pe care se aseaza Sfantul Epitaf, Evanghelia si Crucea.
"Iar de la ceasul al saselea, intuneric mare s'a facut peste tot pamantul, pana la ceasul al noualea. Iar in ceasul al noualea a strigat Iisus cu glas mare, zicand: «Eli, Eli, lama sabahtani?» Adica: «Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M'ai parasit?» Iar unii dintre cei ce stateau acolo, auzind, ziceau: «Pe Ilie il striga acesta»'. (Matei, 27, 45-47) "Iar Iisus, strigand iarasi cu glas mare, Si-a dat duhul. Si iata, catapeteasma templului s'a sfasiat in doua, de sus pana jos, si pamantul s'a cutremurat si pietrele s'au despicat; mormintele s'au deschis si multe trupuri ale sfintilor adormiti au inviat, si iesind din morminte dupa invierea Lui, au intrat in Sfanta Cetate si s'au aratat multora. Iar sutasul si cei care-L pazeau pe Iisus impreuna cu el, vazand cutremurul si cele intamplate, s'au infricosat foarte, zicand: «Cu adevarat, Fiul lui Dumnezeu a fost Acesta!»', (Matei, 27, 50-54).
In amurgul zilei de vineri, Iosif din Arimateea, ucenic al Mantuitorului, a coborat de pe Cruce, cu acordul lui Pilat, Sfantul Trup al Domnului, L-a inmormantat intr-un mormant nou, astupand cu o piatra intrarea. Insa arhiereii si fariseii au mers la Pilat spunand: "ne-am adus aminte ca amagitorul acela a spus inca de pe cand era in viata: «Dupa trei zile ma voi scula». Deci, porunceste ca mormantul sa fie tinut sub paza pana a treia zi, ca nu cumva, venind ucenicii lui, sa-l fure si sa spuna poporului: s'a sculat din morti; " (Matei, 27, 63-64)
Prohodul Domnului este o slujba care te face sa te cutremuri. Mantuitorul Iisus Hristos a murit pe Cruce si a innoit omul apoi, dupa cum spune parintele Eugen Dragoi in volumul "Postul Mare", ca si in momentul in care a creat lumea iar in a sasea zi S-a odihnit, tot asa, in ziua de sambata, Domnul "S-a odihnit inca o data cu o odihna desavarsita, de toate lucrurile Lui, datatoare de viata si mantuitoare'. "Cuvantul lui Dumnezeu a stat cu trupul in mormant, iar cu sufletul Lui curat si dumnezeiesc Se pogoara si in iad. Sufletul a fost despartit prin moarte de trup si L-a dat in mainile Tatalui. (...) Domnul nostru Iisus Hristos a locuit trupeste in mormant si cu Dumnezeirea, care era strans unita cu trupul. A fost impreuna cu talharul in rai; a fost si in iad, dupa cum s-a spus, impreuna cu sufletul Lui indumnezeit. (...) Trupul Domnului a suferit si stricaciune, adica despartirea sufletului de trup, dar nicidecum stricaciune in intelesul unei putreziri a trupului si o nimicire desavarsita a madularelor', se mai spune in volumul amintit. Prin pogorarea la iad, care s-a cutremurat cand a simtit puterea Mantuitorului, "piatra cea tare din capul unghiului, Hristos Cel Inviat a treia zi, precum a spus, au fost izbaviti cei tinuti din veac in "cele de jos ale pamantului'.
Asadar, in Saptamana Mare, prin pocainta si post, sa alungam si noi din suflete intunericul pacatelor pentru a putea primi cu vrednicie lumina revarsata de Sarbatoarea sarbatorilor, Marele Praznic al Invierii.