Din aceeasi categorie
|
Grecia necunoscuta - Crezi ca stii totul despre Grecia ? 229 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Afla totul despre pisici 1.187 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Totul despre codul secret al lui Albert Einstein 1.483 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Adevaruri despre trecut: Canalul Dunare-Marea Neagra 837 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Adevarate observatii de OZN in Europa 431 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Adevaruri despre trecut: Fuga din tara 917 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Accidente si coruptie la Canalul Dunare-Marea Neagra. 304 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Braila oras vechi 1.037 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Afla totul despre pisici 538 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Accidente si coruptie la Canalul Dunare-Marea Neagra 495 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Totul despre Dunare
| Adaugat de Cozana | 11.03.2013 |  Adauga
la favorite |
1.454 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteDunarea este al doilea ca lungime intre fluviile Europei (dupa Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Izvoraste din muntii Padurea Neagra (Germania) sub forma a doua rauri numite Brigach si Breg, ce izvorasc de sub varful Kandel (1241m) si se unesc in orasul Donaueschingen (altitudine: 678 m) in curtea castelului Furstenberg. Numele german al fluviului este Donau, pronuntat /'do.nau/. Dunarea curge catre sud-est pe o distanta de aproximativ 2.860 km, pana la Marea Neagra. La varsarea fluviului in Marea Neagra s-a format Delta Dunarii.
Dunarea este un important drum fluvial international, curgand prin 10 tari (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romania, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) si are afluenti in alte sapte tari. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad.
Napoleon numea Dunarea "regele raurilor europene", iar Nicolae Iorga, "cea mai bogata in daruri", ea bucurandu-se de atentia popoarelor continentului; pe malurile ei s-au faurit si au durat pana in zilele noastre civilizatii milenare. Pentru Tara Romaneasca si pentru Moldova, fluviul Dunarea a fost linia de incercate lupte cu Imperiul Otoman: "Oriunde ati vedea-o in tara noastra, Dunarea e (...) ca o fiinta care a vazut si a suferit multe si poarta in chipul sau urma tuturor luptelor" (George Valsan)
Inca din antichitate, Dunarea avea mai multe nume: Istros / Istru / Hister / Danaistru, pentru sectorul inferior, in scrierile grecesti si Danubius in cele latino-romane.
Denumirea data de romani "Danubius" (Zeul fluviilor) a fost mai tarziu preluata de alte popoare, si modificata, devenind Donau in limba germana, Dunaj in limba slovaca, Duna in limba maghiara, Dunav in limba croata, Dunav; Ayhab in limba bulgara si limba sarba , Ayhan (Dunai) in limba ucraineana, pentru tarile riverane, si Danube in limba engleza si limba franceza si Tuna in limba turca.
Numele din limba romana, Dunarea, desi este inrudit cu numele latin, nu poate fi derivat din acesta folosind schimbarile fonetice normale. S-a incercat o explicatie printr-un nume intermediar, *Donaris, dar acesta nu este gasit in niciun document antic, fiind o reconstructie a lingvistilor moderni.
Din cauza asezarii geografice in cadrul continentului a bazinului hidrografic dunarean, la contactul dintre climatul temperat-oceanic din vest, temperat-contintental din est si influentele baltice in nord, regimul hidrologic al Dunarii se caracterizeaza prin existenta unor importante variatii de nivel si de debit in cursul anului si in decursul timpului.
Apele mari se produc primavara ca urmare a topirii zapezilor si ploilor abundente, insa in cursul superior si mijlociu, au loc in lunile martie-aprilie, iar in cel inferior, in mai. Cresterea debitului are loc din amonte spre aval: 1.470 m3/s la Passau, 1.920 m3/s la Viena, 2.350 m3/s la Budapesta, 5.300 m3/s in defileul Portilor de Fier, 6.470 m3/s la Ceatalul Ismail. Debitele maxime reflecta regimul continental al fluviului: 15.100 m3/s la Orsova (13 aprilie 1940), 15.900 m3/s (mai 1942) si 15.500 m3/s la Ceatalul Ismail (5 iunie 1970). Debitele cele mai mici se inregistreaza toamna si uneori iarna: 1.250 m3/s la Orsova (12 ianuarie 1954), 1.450 m3/s Oltenita (ianuarie 1964), 1.350 m3/s la Ceatalul Ismail (octombrie 1921).
Temperatura apelor Dunarii se afla sub influenta directa a temperaturii aerului si intr-o masura mai mica sub cea a factorilor locali. Incalzirea apelor incepe in luna martie si tine pana in luna august, dupa care urmeaza procesul de racire. Gheata poate sa apara din prima decada a lunii decembrie pana la inceputul lunii martie. Durata podului de gheata este in medie de 45-50 de zile. Fenomenul de dezghet se produce primavara, cel mai frecvent din aval spre amonte, intr-o perioada de cateva zile (4-8 zile).
[modificare] Lungimile malurilor Dunarii repartizate pe tari
Germania: malul drept 678,6 km, malul stang 687,0 km
Austria: malul drept 357,5 km, malul stang 321,5 km
Slovacia: malul drept 22,5 km, malul stang 172,1 km
Ungaria: malul drept 471,2 km, malul stang 275,2 km
Croatia: malul drept 137,5 km
Serbia: malul drept 449,9 km, malul stang 358,0 km
Bulgaria: malul drept 471,6 km,
Romania: malul drept 354,1 km, malul stang 1050 km
Republica Moldova: malul stang 0,6 km
Ucraina: malul stang 79,60 km
Dunarea este un important drum fluvial international, curgand prin 10 tari (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romania, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) si are afluenti in alte sapte tari. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad.
Napoleon numea Dunarea "regele raurilor europene", iar Nicolae Iorga, "cea mai bogata in daruri", ea bucurandu-se de atentia popoarelor continentului; pe malurile ei s-au faurit si au durat pana in zilele noastre civilizatii milenare. Pentru Tara Romaneasca si pentru Moldova, fluviul Dunarea a fost linia de incercate lupte cu Imperiul Otoman: "Oriunde ati vedea-o in tara noastra, Dunarea e (...) ca o fiinta care a vazut si a suferit multe si poarta in chipul sau urma tuturor luptelor" (George Valsan)
Inca din antichitate, Dunarea avea mai multe nume: Istros / Istru / Hister / Danaistru, pentru sectorul inferior, in scrierile grecesti si Danubius in cele latino-romane.
Denumirea data de romani "Danubius" (Zeul fluviilor) a fost mai tarziu preluata de alte popoare, si modificata, devenind Donau in limba germana, Dunaj in limba slovaca, Duna in limba maghiara, Dunav in limba croata, Dunav; Ayhab in limba bulgara si limba sarba , Ayhan (Dunai) in limba ucraineana, pentru tarile riverane, si Danube in limba engleza si limba franceza si Tuna in limba turca.
Numele din limba romana, Dunarea, desi este inrudit cu numele latin, nu poate fi derivat din acesta folosind schimbarile fonetice normale. S-a incercat o explicatie printr-un nume intermediar, *Donaris, dar acesta nu este gasit in niciun document antic, fiind o reconstructie a lingvistilor moderni.
Din cauza asezarii geografice in cadrul continentului a bazinului hidrografic dunarean, la contactul dintre climatul temperat-oceanic din vest, temperat-contintental din est si influentele baltice in nord, regimul hidrologic al Dunarii se caracterizeaza prin existenta unor importante variatii de nivel si de debit in cursul anului si in decursul timpului.
Apele mari se produc primavara ca urmare a topirii zapezilor si ploilor abundente, insa in cursul superior si mijlociu, au loc in lunile martie-aprilie, iar in cel inferior, in mai. Cresterea debitului are loc din amonte spre aval: 1.470 m3/s la Passau, 1.920 m3/s la Viena, 2.350 m3/s la Budapesta, 5.300 m3/s in defileul Portilor de Fier, 6.470 m3/s la Ceatalul Ismail. Debitele maxime reflecta regimul continental al fluviului: 15.100 m3/s la Orsova (13 aprilie 1940), 15.900 m3/s (mai 1942) si 15.500 m3/s la Ceatalul Ismail (5 iunie 1970). Debitele cele mai mici se inregistreaza toamna si uneori iarna: 1.250 m3/s la Orsova (12 ianuarie 1954), 1.450 m3/s Oltenita (ianuarie 1964), 1.350 m3/s la Ceatalul Ismail (octombrie 1921).
Temperatura apelor Dunarii se afla sub influenta directa a temperaturii aerului si intr-o masura mai mica sub cea a factorilor locali. Incalzirea apelor incepe in luna martie si tine pana in luna august, dupa care urmeaza procesul de racire. Gheata poate sa apara din prima decada a lunii decembrie pana la inceputul lunii martie. Durata podului de gheata este in medie de 45-50 de zile. Fenomenul de dezghet se produce primavara, cel mai frecvent din aval spre amonte, intr-o perioada de cateva zile (4-8 zile).
[modificare] Lungimile malurilor Dunarii repartizate pe tari
Germania: malul drept 678,6 km, malul stang 687,0 km
Austria: malul drept 357,5 km, malul stang 321,5 km
Slovacia: malul drept 22,5 km, malul stang 172,1 km
Ungaria: malul drept 471,2 km, malul stang 275,2 km
Croatia: malul drept 137,5 km
Serbia: malul drept 449,9 km, malul stang 358,0 km
Bulgaria: malul drept 471,6 km,
Romania: malul drept 354,1 km, malul stang 1050 km
Republica Moldova: malul stang 0,6 km
Ucraina: malul stang 79,60 km
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.