Din aceeasi categorie
|
De ce Finlanda si Danemarca sunt mai fericite decat SUA 364 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Insulele Feroe-documentar 258 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ice Age Europe Transformarea epica a peisajului Europei 138 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Coafurile magnifice din Europa epocii bronzului 218 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Fiicele regelui Christian al IX-lea al Danemarcei 616 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Mary Donaldson,Printesa a Danemarcei,contesa de Monpezat 669 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Modul in care industria carnii ascunde adevarul 365 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Lars von Trier 379 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria zilei de 8 MARTIE 978 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Marea ducesa Olga Alexandrovna 538 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Danemarca
| Adaugat de Cozana | 27.02.2013 |  Adauga
la favorite |
1.420 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteAflata in Europa de Nord, Danemarca propriu-zisa consta din peninsula Iutlanda si arhipelag cu 443 de insule cu nume (1.419 insule peste 100 m² in total).[25] Dintre acestea, 72 sunt locuite,[26] cele mai mari fiind Zealand si Funen. Insula Bornholm se afla departe spre est de restul tarii, in Marea Baltica. Multe dintre insulele mai mari sunt legate intre ele prin poduri; Podul Oresund leaga Zealandul de Suedia; Podul Marii Centuri leaga Funen de Zealand; iar Podul Micii Centuri leaga Iutlanda de Funen. Insulele mai mici sunt legate de continent si de cele mai mari prin linii de ferry-boat si cu avioane mici. Cele mai mari orase, cu populatii de peste 100.000 de locuitori, sunt capitala Copenhaga de pe insula Zealand; Arhus si Aalborg in Iutlanda; si Odense pe insula Funen.
Danemarca ocupa o arie de 43.094 km2 Marimea suprafetei uscatului Danemarcei nu poate fi estimata cu exactitate, deoarece oceanul erodeaza constant unele coaste, depunand aluviuni pe altele, precum si din cauza lucrarilor de recuperare a teritoriilor marine. Pe uscat, tara are o frontiera de 68 de kilometri cu Germania la sud, fiind altfel inconjurata de mari cu o linie a tarmului de 7.314 km (incluzand aici mici golfuri si limanuri). Niciun punct din Danmarca nu se afla mai departe de 52 km de coasta. Pe coasta de sud-vest a Iutlandei, mareea este intre 1–2 m, tarmul deplasandu-se in interior si in exterior pe o distanta de 10 km.
Cel mai nordic punct al Danemarcei este punctul Skagen (plaja nordica de la Skaw) la 57° 45' 7" latitudine nordica; cel mai sudic este Gedser (extremitatea sudica a insulei Falster) la 54° 33' 35" latitudine nordica; cel mai vestic punct este Blavandshuk la 8° 4' 22" longitudine estica; iar cel mai estic este Osterskaer la 15° 11' 55" longitudine estica. Acesta din urma se afla in arhipelagul Ertholmene, la 18 kilometri nord-est de Bornholm. Distanta de la est la vest este de 452 km, iar cea de la nord la sud, de 368 km.
Relieful este unul ses, cu altitudini mici; altitudinea medie este de 31 m peste nivelul marii. Cel mai inalt punct natural este Mollehoj, la 170,86 m. Apele de uscat ocupa in total 700 km2.
Din punct de vedere fitogeografic, Regatul Danemarcei (incluzand Groenlanda si Insulele Feroe) apartine Regatului Boreal si se imparte intre provinciile Arctica, Atlantic-Europeana si Central-Europeana a regiunii Circumboreale. Conform World Wide Fund for Nature, teritoriul Danemarcei se poate imparti in doua ecoregiuni: padurile de amestec atlantice si padurile de amestec baltice. Insulele Feroe sunt acoperite de pasunile boreale feroeze, iar Groenlanda gazduieste ecoregiunile tundrei arctice superioare si inferioare Kalaallit Nunaat.
Danemarca are o clima temperata, caracterizata prin ierni blande, cu temperaturi medii in ianuarie si februarie de 0,0 °C, si veri racoroase, temperatura medie in august fiind de 15,7 °C Danemarca are o medie de 121 de zile pe an cu precipitatii, in medie primind in total circa 712 mm pe an; toamna este cel mai umed anotimp, iar primavara — cel mai uscat.
Regatul Danemarcei este o monarhie constitutionala organizata sub forma unei democratii parlamentare, cu sediul guvernului in capitala Copenhaga. Regatul este stat unitar, puterile de a-si gestiona propriile afaceri interne fiind delegate de guvernul central Groenlandei si Insulelor Feroe; aceasta structura politica este denumita rigsfaelleskabet. Danemarca propriu-zisa este zona hegemoniala, unde rezida puterea judecatoreasca, executiva si legislativa.[2] Insulele Feroe sunt definite ca o comunitate de locuitori ai regatului, in vreme ce groenlandezii sunt considerati popor separat cu drept de autodeterminare.
Istoria Danemarcei a fost influentata in mod deosebit de pozitia sa geografica intre marile Nordului si Baltica. De aceea, ea s-a aflat intre Suedia si Germania, fiind in centrul luptei pentru controlul asupra Marii Baltice; inainte de construirea canalului Kiel, trecerea din Atlantic in Marea Baltica se putea face doar prin cele trei Stramtori Daneze. Danemarca a fost multa vreme in conflict cu Suedia pentru controlul asupra Scaniei (Razboiul Scanian) si Norvegiei, si in alte conflicte cu Liga Hanseatica pentru ducatele Schleswig (fief danez) si Holstein (fief german). In cele din urma, Danemarca a pierdut toate aceste dispute si a sfarsit prin a ceda Scania Suediei si ulterior Schleswig-Holstein Imperiului German. Danemarca a obtinut Groenlanda si Insulele Feroe in 1814 dupa dizolvarea uniunii sale personale cu Norvegia, desi monarhia daneza, care domnise atat in Norvegia cat si in Danemarca, detinea aceste colonii inca din secolul al XIV-lea. Insulele Feroe si Groenlanda au devenit parti integrante ale rigsfaelleskabetului in secolul al XX-lea si au primit autonomie in 1948, respectiv 1979.
Danemarca a aderat la Uniunea Europeana in 1973, dar ramane in afara zonei Euro, in vreme ce Groenlanda si Insulele Feroe si-au exercitat dreptul de a ramane in intregime in afara UE. Membru fondator al ONU, NATO si al OECD, Danemarca este si membra a OSCE. Cu o economie mixta de piata si cu un stat asistential mare, Danemarca are cel mai inalt nivel de egalitate a veniturilor,[b] si al saptelea cel mai mare venit mondial pe cap de locuitor. S-a clasat frecvent pe primul loc ca cea mai fericita si mai putin corupta tara din lume. In 2011, Danemarca a fost clasata pe locul 16 dupa Indicele Dezvoltarii Umane (si pe locul 8 dupa IDU-ul ajustat dupa egalitate), pe locul trei dupa Indicele Democratiei si pe locul 2 dupa Indicele de Perceptie a Coruptiei. Limba nationala, daneza, este strans inrudita cu suedeza si norvegiana, cu care impartaseste stranse legaturi istorice si culturale. Danemarca, impreuna cu Suedia si Norvegia, face parte din regiunea culturala denumita „Scandinavia" si este membra in Consiliul Nordic
Danemarca ocupa o arie de 43.094 km2 Marimea suprafetei uscatului Danemarcei nu poate fi estimata cu exactitate, deoarece oceanul erodeaza constant unele coaste, depunand aluviuni pe altele, precum si din cauza lucrarilor de recuperare a teritoriilor marine. Pe uscat, tara are o frontiera de 68 de kilometri cu Germania la sud, fiind altfel inconjurata de mari cu o linie a tarmului de 7.314 km (incluzand aici mici golfuri si limanuri). Niciun punct din Danmarca nu se afla mai departe de 52 km de coasta. Pe coasta de sud-vest a Iutlandei, mareea este intre 1–2 m, tarmul deplasandu-se in interior si in exterior pe o distanta de 10 km.
Cel mai nordic punct al Danemarcei este punctul Skagen (plaja nordica de la Skaw) la 57° 45' 7" latitudine nordica; cel mai sudic este Gedser (extremitatea sudica a insulei Falster) la 54° 33' 35" latitudine nordica; cel mai vestic punct este Blavandshuk la 8° 4' 22" longitudine estica; iar cel mai estic este Osterskaer la 15° 11' 55" longitudine estica. Acesta din urma se afla in arhipelagul Ertholmene, la 18 kilometri nord-est de Bornholm. Distanta de la est la vest este de 452 km, iar cea de la nord la sud, de 368 km.
Relieful este unul ses, cu altitudini mici; altitudinea medie este de 31 m peste nivelul marii. Cel mai inalt punct natural este Mollehoj, la 170,86 m. Apele de uscat ocupa in total 700 km2.
Din punct de vedere fitogeografic, Regatul Danemarcei (incluzand Groenlanda si Insulele Feroe) apartine Regatului Boreal si se imparte intre provinciile Arctica, Atlantic-Europeana si Central-Europeana a regiunii Circumboreale. Conform World Wide Fund for Nature, teritoriul Danemarcei se poate imparti in doua ecoregiuni: padurile de amestec atlantice si padurile de amestec baltice. Insulele Feroe sunt acoperite de pasunile boreale feroeze, iar Groenlanda gazduieste ecoregiunile tundrei arctice superioare si inferioare Kalaallit Nunaat.
Danemarca are o clima temperata, caracterizata prin ierni blande, cu temperaturi medii in ianuarie si februarie de 0,0 °C, si veri racoroase, temperatura medie in august fiind de 15,7 °C Danemarca are o medie de 121 de zile pe an cu precipitatii, in medie primind in total circa 712 mm pe an; toamna este cel mai umed anotimp, iar primavara — cel mai uscat.
Regatul Danemarcei este o monarhie constitutionala organizata sub forma unei democratii parlamentare, cu sediul guvernului in capitala Copenhaga. Regatul este stat unitar, puterile de a-si gestiona propriile afaceri interne fiind delegate de guvernul central Groenlandei si Insulelor Feroe; aceasta structura politica este denumita rigsfaelleskabet. Danemarca propriu-zisa este zona hegemoniala, unde rezida puterea judecatoreasca, executiva si legislativa.[2] Insulele Feroe sunt definite ca o comunitate de locuitori ai regatului, in vreme ce groenlandezii sunt considerati popor separat cu drept de autodeterminare.
Istoria Danemarcei a fost influentata in mod deosebit de pozitia sa geografica intre marile Nordului si Baltica. De aceea, ea s-a aflat intre Suedia si Germania, fiind in centrul luptei pentru controlul asupra Marii Baltice; inainte de construirea canalului Kiel, trecerea din Atlantic in Marea Baltica se putea face doar prin cele trei Stramtori Daneze. Danemarca a fost multa vreme in conflict cu Suedia pentru controlul asupra Scaniei (Razboiul Scanian) si Norvegiei, si in alte conflicte cu Liga Hanseatica pentru ducatele Schleswig (fief danez) si Holstein (fief german). In cele din urma, Danemarca a pierdut toate aceste dispute si a sfarsit prin a ceda Scania Suediei si ulterior Schleswig-Holstein Imperiului German. Danemarca a obtinut Groenlanda si Insulele Feroe in 1814 dupa dizolvarea uniunii sale personale cu Norvegia, desi monarhia daneza, care domnise atat in Norvegia cat si in Danemarca, detinea aceste colonii inca din secolul al XIV-lea. Insulele Feroe si Groenlanda au devenit parti integrante ale rigsfaelleskabetului in secolul al XX-lea si au primit autonomie in 1948, respectiv 1979.
Danemarca a aderat la Uniunea Europeana in 1973, dar ramane in afara zonei Euro, in vreme ce Groenlanda si Insulele Feroe si-au exercitat dreptul de a ramane in intregime in afara UE. Membru fondator al ONU, NATO si al OECD, Danemarca este si membra a OSCE. Cu o economie mixta de piata si cu un stat asistential mare, Danemarca are cel mai inalt nivel de egalitate a veniturilor,[b] si al saptelea cel mai mare venit mondial pe cap de locuitor. S-a clasat frecvent pe primul loc ca cea mai fericita si mai putin corupta tara din lume. In 2011, Danemarca a fost clasata pe locul 16 dupa Indicele Dezvoltarii Umane (si pe locul 8 dupa IDU-ul ajustat dupa egalitate), pe locul trei dupa Indicele Democratiei si pe locul 2 dupa Indicele de Perceptie a Coruptiei. Limba nationala, daneza, este strans inrudita cu suedeza si norvegiana, cu care impartaseste stranse legaturi istorice si culturale. Danemarca, impreuna cu Suedia si Norvegia, face parte din regiunea culturala denumita „Scandinavia" si este membra in Consiliul Nordic
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.