Din aceeasi categorie
|
Iesirea din umbra – Povestea fiicei lui Marie Curie 699 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Frederic Chopin 727 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
India, acrobatii din Himalaya 517 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Provence: cultura si traditiile din sudul Frantei 437 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Frederic Mistral 930 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Claude Debussy 1.008 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cel mai frumos prieten al omului 232 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Alpii, ultimul sanctuar din Europa 94 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
China versus SUA – Doua imperii in razboi 909 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Niccolo Paganini 868 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Frederic Chopin
| Adaugat de Cozana | 12.02.2013 |  Adauga
la favorite |
1.083 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteFrederic Chopin (poloneza: Fryderyk Franciszek Chopin, uneori Szopen; franceza: Frederic Francois Chopin; n. 1 martie 1810[1], Zelazowa Wola — d. 17 octombrie 1849, Paris) a fost un compozitor polonez de muzica pentru pian in perioada romantismului. Este considerat drept unul dintre cei mai prolifici si influenti compozitori de muzica pentru acest instrument.
Chopin s-a nascut in satul Zelazowa Wola, ca fiu al unei poloneze si al unui expatriat francez. Desi considerat un copil minune in tara natala, Chopin pleaca la varsta de 20 de ani catre Paris. In capitala franceza isi consolideaza reputatia ca interpret, profesor si compozitor, adoptand totodata numele de „Frederic-Francois". In perioada 1837 – 1847 are o relatie tumultoasa cu scriitoarea franceza George Sand (pe numele adevarat Amantine-Aurore-Lucile Dupin). Cuplul are o apropiata relatie de prietenie cu pictorul francez Delacroix, autor al unui portret al celor doi. Trece in nefiinta la varsta de 39 de ani cu diagnosticul de tuberculoza pulmonara[2], intreaga viata fiindu-i macinata de sanatatea sa precara.
Pianul se regaseste pe tot parcursul operei sale, de cele mai multe ori purtand chiar un rol exclusiv, iar compozitiile sale sunt considerate culmile repertoriului pentru acest instrument. Desi muzica sa se incadreaza in randul celor mai pretentioase opere in privinta tehnicitatii, stilul lui Chopin iese in evidenta prin profunzimea nuantei si a expresivitatii, si nu doar prin complexitatea tehnica. El inventeaza forme muzicale precum balada[3], insa cele mai signifiante inovatii sub semnatura sa privesc genuri deja existente precum sonata pentru pian, valsul, nocturna si preludiul. Operele sale sunt numite adesea sprijinul curentului romantic in muzica clasica a secolului XIX. In plus, Chopin este primul compozitor clasic occidental care include elemente slave in muzica sa; mazurcile si polonezele sale reprezinta chiar si astazi baza muzicii clasice nationaliste poloneze.
Chopin s-a nascut la Zelazowa Wolac, in apropiere de Sochaczew, parte componenta a regiunii Mazovia, aflata la vremea respectiva sub autoritatea Ducatului Varsoviei. Tatal sau, Mikolaj (Nicolas) Chopin, cetatean francez cu origini poloneze paraseste Ducatul Lorenei in 1787. In Polonia, Nicolas se casatoreste cu Tekla Justyna Krzyzanowska, o aristocrata a carei familie intampina probleme de ordin financiar.
Conform compozitorului familiei, Chopin s-a nascut pe 1 martie 1810. Nu exista niciun certificat de nastere atestand acest lucru. Certificatul de botez prezinta 22 februarie drept ziua sa de nastere, insa acest fapt este considerat o eroare din partea preotului.
In octombrie 1810, cand Frederic era in varsta de sapte luni, familia se muta in capitala Varsovia, acolo unde tatal ocupa un post de profesor de limba franceza in cadrul unui liceu gazduit de Palatul Saxon. Familia traieste in domeniul palatului.
Tanarul Chopin primeste prima lectie de pian din partea Ludwikai, sora sa mai mare. De asemenea, mama asista la educatia sa. Datorita talentului sau muzical usor de remarcat, reputatia lui Chopin ii aduce aprecierea de „al doilea Mozart". La varsta de sapte ani era deja autorul a doua poloneze (Sol minor si Si bemol major), prima dintre acestea fiind publicata in atelierul parintelui Cybulski, directorul unei Scoli de Organisti si unul dintre putinii editori de muzica din Polonia.
Articole despre copilul minune apar in presa din Varsovia, iar „micul Chopin" devine o atractie in cadrul receptiilor tinute de aristocratia capitalei. Tot in jurul acestei perioade incepe sa sustina concerte publice de caritate. Se spune ca odata intrebat ce considera ca apreciaza publicul cel mai tare in privinta sa Chopin, in varsta de sapte ani, ar fi raspuns: „Gulerul camasii mele". Prima aparitie drept pianist are loc la varsta de opt ani.
Sub indrumarea lui Wojciech Zywny, Chopin ia lectii profesioniste de pian in perioada 1816–1822. Chopin avea sa vorbeasca cu admiratie despre profesorul sau, desi calitatile tanarului aveau sa le depaseasca cu rapiditate pe cele ale profesorului sau. Mai departe, dezvoltarea talentului este supervizata de catre Wilhelm Wurfel, renumit pianist si profesor al Conservatorului din Varsovia. Acesta ii preda lectii valoroase de orga, posibil chiar pian, insa la un interval neregulat de timp. Intre 1823 si 1826 Chopin frecventeaza cursurile Liceului din Varsovia, acolo unde isi desfasura activitatea tatal sau.
Odata cu toamna anului 1826, Chopin incepe studiul teoriei muzicale, basului continuu si compozitiei alaturi de compozitorul Jozef Elsner in cadrul Conservatorului. Este posibil ca Chopin sa fi avut contact cu Elsner inca din 1822; cert este ca Elsner l-a indrumat in mod particular inca de inainte de anul 1823. Chopin isi completeaza un curs normal de trei ani la Conservator in 1829.
In acelasi an, Chopin participa la un recital al lui Niccolo Paganini, intalnindu-l totodata si pe pianistul si compozitorul german Johann Nepomuk Hummel. Tot in 1829 Chopin isi intalneste prima dragoste, o studenta cantareata pe nume Konstancja Gladkowska. Acest fapt il inspira pe Chopin in adaugarea vocii umane in opera sa.
In august, la trei saptamani dupa absolvirea Conservatorului din Varsovia, Chopin isi face debutul briliant la Viena. Sustine aici doua recitaluri de pian si primeste multe critici favorabile, existand insa si voci care criticau tonul jos produs de pian.
In decembrie, sustine premiera Concertului pentru pian in Fa minor la Clubul Negustorilor din Varsovia. Prima reprezentare a celuilalt concert pentru pian, in Mi minor, are loc la Teatrul National pe 17 martie 1830.
Pe 2 noiembrie 1830, Chopin paraseste Varsovia pentru concerte in Europa de Vest, neavand sa se mai intoarca pe meleagurile tarii natale. La finele lunii izbucneste Rascoala din Noiembrie si partenerul sau de drum, Titus Woyciechowski, se reintoarce acasa pentru a participa la manifestatii. Chopin ramane la Viena, nerabdator sa afle vesti din partea apropiatilor sai; viziteaza apoi orasele Munchen si Stuttgart (unde afla de instaurarea ocupatiei armatei rusesti in Polonia), ajungand pana in octombrie 1831 la Paris. Compusese deja o buna parte de lucrari importante, inclusiv doua dintre concertele pentru pian si unele dintre etude Op. 10.
La Paris, Chopin este intampinat de catre exilati polonezi eminenti, precum si de artisti de marca precum Heinrich Heine, Alfred de Vigny si Eugene Delacroix. Face cunostinta cu unii dintre cei mai reputati pianisti ai vremii, dintre care Friedrich Kalkbrenner, Ferdinand Hiller si Franz Liszt, formand totodata prietenii cu compozitori precum Hector Berlioz, Felix Mendelssohn, Charles-Valentin Alkan si Vincenzo Bellini (alaturi de care este inmormantat in Cimitirul Pere Lachaise). Muzica lui Chopin era deja apreciata de multi dintre compozitorii contemporani; printre ei se afla si Robert Schumann care, in critica sa asupra Variatiilor ale „La ci darem la mano" (din opera Don Giovanni a lui Mozart), Op. 2, noteaza: „Jos palaria, domnilor! Un geniu."
In perioada petrecuta la Paris, Chopin participa la un numar de concerte. Programele ofera o idee despre bogatia vietii artistice pariziene in timpul acestor vremuri; astfel de concerte au fost cel din 23 martie 1833, in care Chopin, Liszt si Hiller interpreteaza partituri solo ale concertului lui Johann Sebastian Bach pentru trei clavecine si concertul de pe 3 martie 1838, in care Chopin, Alkan, Pierre Joseph Zimmerman (profesorul lui Alkan) si Adolphe Gutman (elevul lui Chopin) interpreteaza aranjamentul de opt maini al lui Alkan asupra simfoniei a VII-a de Beethoven. Este implicat in compunerea Hexameron (1837), a sasea variatie din tema lui Bellini apartinandu-i, aceasta fiind si ultima.
Chopin intreprinde vizite si turnee variate in aceasta perioada. In 1834, alaturi de Hiller, viziteaza un festival muzical rienez, organizat la Aachen de catre Ferdinand Ries. Cei doi il intalnesc pe Mendelssohn si alaturi de acesta viziteaza orasele Dusseldorf, Koblenz si Koln, bucurandu-se de compania fiecaruia si interpretand muzica impreuna.
In 1835 Chopin aranjeaza o intalnire cu familia sa la Karlsbad. Aici face cunostinta cu Contele Franz von Thun-Hohenstein, a carei fiica fusese eleva lui Chopin la Paris. Contele il invita pe compozitor si familia sa isi petreaca sederea la castelul familiei sale de pe Elba, la Decin. Dupa aceea, Chopin isi conduce parintii inapoi la Varsovia; nu-i va mai vedea niciodata. Se intoarce la Paris pe ruta Dresden, unde petrece cateva saptamani, iar mai apoi Leipzig, unde ii intalneste pe Mendelssohn, Schumann si Clara Wieck. Intampina un atac bronsic in timpul voiajului de intoarcere atat de grav, incat unele ziare poloneze il anunta decedat.
In 1836 Chopin se logodeste cu o poloneza in varsta de saptesprezece ani, Maria Wodzinska, a carei mama a insistat ca logodnica sa fie pastrata secreta. Anul urmator, familia fetei intrerupe aceasta relatie.
[
In 1836, in cadrul unei petreceri organizate de catre Contesa Marie d'Agoult, amanta compozitorului confrate Franz Liszt, Chopin o intalneste pe Amandine-Aurore-Lucile Dupin, Baronesa Dudevant, cunoscuta mai bine dupa pseudonimul acesteia, George Sand. Era o scriitoare romantica franceza, cunoscuta pentru numeroasele sale aventuri amoroase cu Prosper Merimee, Alfred de Musset (1833–1834), secretarul ei, Alexandre Manceau (1849–1865) si altii.
Initial Chopin nu o considera atragatoare. „Are ceva care imi provoaca repulsie", marturiseste familiei. De cealalta parte, intr-o scrisoare adresata Contelui Wojciech Grzymala, prieten apropiat, datata iunie 1837, Sand dezbate daca sa intervina in relatia dintre Chopin si logodnica sa, Maria Wodzinska, sau sa-si abandoneze relatia actuala pentru a putea incepe una cu Chopin. Scriitoarea avea sentimente puternice pentru Chopin, pe care l-a curtat pana cand s-a infiripat o legatura intre cei doi.
Un episod notabil din timpul relatiei se desfasoara in cursul iernii turbulente si mizere petrecute la Mallorca (1838–1839), acolo unde cuplul intampina probleme de acomodare, ajungand sa fie gazduiti in cele din urma la manastirea din Valldemossa. Mai apoi, Chopin are probleme si cu receptia pianului Pleyel ce-i fusese trimis. Acesta ajunge cu intarziere de la Paris, insa ramane blocat la vama spaniola, care ii solicita un tarif ridicat pentru import. Beneficiaza in cele din urma de pian pentru o perioada de timp de aproape trei saptamani; in restul timpului se foloseste de un pian hodorogit, imprumutat pentru a finaliza Preludiile sale (Op. 28).
Vremea neprielnica are un impact serios asupra starii de sanatate si asupra bolii pulmonare cronice a compozitorului. Atat de serios incat – pentru a isi salva viata – se intoarce alaturi de George Sand si cei doi copii ai ei catre tarm, la Barcelona, iar mai apoi la Marsilia, unde petrec cateva luni pentru recuperare. Desi starea sa de sanatate se amelioreaza, recuperarea nu va fi niciodata completa. In stilul caracteristic, se plange in privinta incompetentei doctorilor din Mallorca: „Primul mi-a spus ca sunt pe moarte. Al doilea mi-a spus ca am avut ultimul rasuflu, iar al treilea mi-a spus ca eram deja mort".
Chopin petrece verile din perioada 1839 – 1843 la proprietatea scriitoarei din Nohant. Reprezinta o perioada linistita si productiva pentru compozitor. Aici compune Poloneza in La bemol major, Op. 53 „Eroica", una dintre capodoperele sale. La intoarcerea la Paris (1839), il intalneste pe pianistul si compozitorul Ignaz Moscheles.
In 1845 se naste o problema serioasa in relatia dintre Chopin si Sand, odata cu deteriorarea suplimentara a sanatatii lui. Lucrurile se inrautatesc in 1846 din pricina problemelor familiale; acesta este anul in care Sand publica Lucrezia Floriani, opera nefavorabila lui Chopin. Povestea trateaza relatia dintre o actrita bogata si un print cu o stare de sanatate slabita. Se poate interpreta ca inspiratia pentru cele doua personaje a pornit chiar de la cei doi. Problemele familiale pun in final capat relatiei, care a durat timp de zece ani (1837–1847).
Chopin s-a nascut in satul Zelazowa Wola, ca fiu al unei poloneze si al unui expatriat francez. Desi considerat un copil minune in tara natala, Chopin pleaca la varsta de 20 de ani catre Paris. In capitala franceza isi consolideaza reputatia ca interpret, profesor si compozitor, adoptand totodata numele de „Frederic-Francois". In perioada 1837 – 1847 are o relatie tumultoasa cu scriitoarea franceza George Sand (pe numele adevarat Amantine-Aurore-Lucile Dupin). Cuplul are o apropiata relatie de prietenie cu pictorul francez Delacroix, autor al unui portret al celor doi. Trece in nefiinta la varsta de 39 de ani cu diagnosticul de tuberculoza pulmonara[2], intreaga viata fiindu-i macinata de sanatatea sa precara.
Pianul se regaseste pe tot parcursul operei sale, de cele mai multe ori purtand chiar un rol exclusiv, iar compozitiile sale sunt considerate culmile repertoriului pentru acest instrument. Desi muzica sa se incadreaza in randul celor mai pretentioase opere in privinta tehnicitatii, stilul lui Chopin iese in evidenta prin profunzimea nuantei si a expresivitatii, si nu doar prin complexitatea tehnica. El inventeaza forme muzicale precum balada[3], insa cele mai signifiante inovatii sub semnatura sa privesc genuri deja existente precum sonata pentru pian, valsul, nocturna si preludiul. Operele sale sunt numite adesea sprijinul curentului romantic in muzica clasica a secolului XIX. In plus, Chopin este primul compozitor clasic occidental care include elemente slave in muzica sa; mazurcile si polonezele sale reprezinta chiar si astazi baza muzicii clasice nationaliste poloneze.
Chopin s-a nascut la Zelazowa Wolac, in apropiere de Sochaczew, parte componenta a regiunii Mazovia, aflata la vremea respectiva sub autoritatea Ducatului Varsoviei. Tatal sau, Mikolaj (Nicolas) Chopin, cetatean francez cu origini poloneze paraseste Ducatul Lorenei in 1787. In Polonia, Nicolas se casatoreste cu Tekla Justyna Krzyzanowska, o aristocrata a carei familie intampina probleme de ordin financiar.
Conform compozitorului familiei, Chopin s-a nascut pe 1 martie 1810. Nu exista niciun certificat de nastere atestand acest lucru. Certificatul de botez prezinta 22 februarie drept ziua sa de nastere, insa acest fapt este considerat o eroare din partea preotului.
In octombrie 1810, cand Frederic era in varsta de sapte luni, familia se muta in capitala Varsovia, acolo unde tatal ocupa un post de profesor de limba franceza in cadrul unui liceu gazduit de Palatul Saxon. Familia traieste in domeniul palatului.
Tanarul Chopin primeste prima lectie de pian din partea Ludwikai, sora sa mai mare. De asemenea, mama asista la educatia sa. Datorita talentului sau muzical usor de remarcat, reputatia lui Chopin ii aduce aprecierea de „al doilea Mozart". La varsta de sapte ani era deja autorul a doua poloneze (Sol minor si Si bemol major), prima dintre acestea fiind publicata in atelierul parintelui Cybulski, directorul unei Scoli de Organisti si unul dintre putinii editori de muzica din Polonia.
Articole despre copilul minune apar in presa din Varsovia, iar „micul Chopin" devine o atractie in cadrul receptiilor tinute de aristocratia capitalei. Tot in jurul acestei perioade incepe sa sustina concerte publice de caritate. Se spune ca odata intrebat ce considera ca apreciaza publicul cel mai tare in privinta sa Chopin, in varsta de sapte ani, ar fi raspuns: „Gulerul camasii mele". Prima aparitie drept pianist are loc la varsta de opt ani.
Sub indrumarea lui Wojciech Zywny, Chopin ia lectii profesioniste de pian in perioada 1816–1822. Chopin avea sa vorbeasca cu admiratie despre profesorul sau, desi calitatile tanarului aveau sa le depaseasca cu rapiditate pe cele ale profesorului sau. Mai departe, dezvoltarea talentului este supervizata de catre Wilhelm Wurfel, renumit pianist si profesor al Conservatorului din Varsovia. Acesta ii preda lectii valoroase de orga, posibil chiar pian, insa la un interval neregulat de timp. Intre 1823 si 1826 Chopin frecventeaza cursurile Liceului din Varsovia, acolo unde isi desfasura activitatea tatal sau.
Odata cu toamna anului 1826, Chopin incepe studiul teoriei muzicale, basului continuu si compozitiei alaturi de compozitorul Jozef Elsner in cadrul Conservatorului. Este posibil ca Chopin sa fi avut contact cu Elsner inca din 1822; cert este ca Elsner l-a indrumat in mod particular inca de inainte de anul 1823. Chopin isi completeaza un curs normal de trei ani la Conservator in 1829.
In acelasi an, Chopin participa la un recital al lui Niccolo Paganini, intalnindu-l totodata si pe pianistul si compozitorul german Johann Nepomuk Hummel. Tot in 1829 Chopin isi intalneste prima dragoste, o studenta cantareata pe nume Konstancja Gladkowska. Acest fapt il inspira pe Chopin in adaugarea vocii umane in opera sa.
In august, la trei saptamani dupa absolvirea Conservatorului din Varsovia, Chopin isi face debutul briliant la Viena. Sustine aici doua recitaluri de pian si primeste multe critici favorabile, existand insa si voci care criticau tonul jos produs de pian.
In decembrie, sustine premiera Concertului pentru pian in Fa minor la Clubul Negustorilor din Varsovia. Prima reprezentare a celuilalt concert pentru pian, in Mi minor, are loc la Teatrul National pe 17 martie 1830.
Pe 2 noiembrie 1830, Chopin paraseste Varsovia pentru concerte in Europa de Vest, neavand sa se mai intoarca pe meleagurile tarii natale. La finele lunii izbucneste Rascoala din Noiembrie si partenerul sau de drum, Titus Woyciechowski, se reintoarce acasa pentru a participa la manifestatii. Chopin ramane la Viena, nerabdator sa afle vesti din partea apropiatilor sai; viziteaza apoi orasele Munchen si Stuttgart (unde afla de instaurarea ocupatiei armatei rusesti in Polonia), ajungand pana in octombrie 1831 la Paris. Compusese deja o buna parte de lucrari importante, inclusiv doua dintre concertele pentru pian si unele dintre etude Op. 10.
La Paris, Chopin este intampinat de catre exilati polonezi eminenti, precum si de artisti de marca precum Heinrich Heine, Alfred de Vigny si Eugene Delacroix. Face cunostinta cu unii dintre cei mai reputati pianisti ai vremii, dintre care Friedrich Kalkbrenner, Ferdinand Hiller si Franz Liszt, formand totodata prietenii cu compozitori precum Hector Berlioz, Felix Mendelssohn, Charles-Valentin Alkan si Vincenzo Bellini (alaturi de care este inmormantat in Cimitirul Pere Lachaise). Muzica lui Chopin era deja apreciata de multi dintre compozitorii contemporani; printre ei se afla si Robert Schumann care, in critica sa asupra Variatiilor ale „La ci darem la mano" (din opera Don Giovanni a lui Mozart), Op. 2, noteaza: „Jos palaria, domnilor! Un geniu."
In perioada petrecuta la Paris, Chopin participa la un numar de concerte. Programele ofera o idee despre bogatia vietii artistice pariziene in timpul acestor vremuri; astfel de concerte au fost cel din 23 martie 1833, in care Chopin, Liszt si Hiller interpreteaza partituri solo ale concertului lui Johann Sebastian Bach pentru trei clavecine si concertul de pe 3 martie 1838, in care Chopin, Alkan, Pierre Joseph Zimmerman (profesorul lui Alkan) si Adolphe Gutman (elevul lui Chopin) interpreteaza aranjamentul de opt maini al lui Alkan asupra simfoniei a VII-a de Beethoven. Este implicat in compunerea Hexameron (1837), a sasea variatie din tema lui Bellini apartinandu-i, aceasta fiind si ultima.
Chopin intreprinde vizite si turnee variate in aceasta perioada. In 1834, alaturi de Hiller, viziteaza un festival muzical rienez, organizat la Aachen de catre Ferdinand Ries. Cei doi il intalnesc pe Mendelssohn si alaturi de acesta viziteaza orasele Dusseldorf, Koblenz si Koln, bucurandu-se de compania fiecaruia si interpretand muzica impreuna.
In 1835 Chopin aranjeaza o intalnire cu familia sa la Karlsbad. Aici face cunostinta cu Contele Franz von Thun-Hohenstein, a carei fiica fusese eleva lui Chopin la Paris. Contele il invita pe compozitor si familia sa isi petreaca sederea la castelul familiei sale de pe Elba, la Decin. Dupa aceea, Chopin isi conduce parintii inapoi la Varsovia; nu-i va mai vedea niciodata. Se intoarce la Paris pe ruta Dresden, unde petrece cateva saptamani, iar mai apoi Leipzig, unde ii intalneste pe Mendelssohn, Schumann si Clara Wieck. Intampina un atac bronsic in timpul voiajului de intoarcere atat de grav, incat unele ziare poloneze il anunta decedat.
In 1836 Chopin se logodeste cu o poloneza in varsta de saptesprezece ani, Maria Wodzinska, a carei mama a insistat ca logodnica sa fie pastrata secreta. Anul urmator, familia fetei intrerupe aceasta relatie.
[
In 1836, in cadrul unei petreceri organizate de catre Contesa Marie d'Agoult, amanta compozitorului confrate Franz Liszt, Chopin o intalneste pe Amandine-Aurore-Lucile Dupin, Baronesa Dudevant, cunoscuta mai bine dupa pseudonimul acesteia, George Sand. Era o scriitoare romantica franceza, cunoscuta pentru numeroasele sale aventuri amoroase cu Prosper Merimee, Alfred de Musset (1833–1834), secretarul ei, Alexandre Manceau (1849–1865) si altii.
Initial Chopin nu o considera atragatoare. „Are ceva care imi provoaca repulsie", marturiseste familiei. De cealalta parte, intr-o scrisoare adresata Contelui Wojciech Grzymala, prieten apropiat, datata iunie 1837, Sand dezbate daca sa intervina in relatia dintre Chopin si logodnica sa, Maria Wodzinska, sau sa-si abandoneze relatia actuala pentru a putea incepe una cu Chopin. Scriitoarea avea sentimente puternice pentru Chopin, pe care l-a curtat pana cand s-a infiripat o legatura intre cei doi.
Un episod notabil din timpul relatiei se desfasoara in cursul iernii turbulente si mizere petrecute la Mallorca (1838–1839), acolo unde cuplul intampina probleme de acomodare, ajungand sa fie gazduiti in cele din urma la manastirea din Valldemossa. Mai apoi, Chopin are probleme si cu receptia pianului Pleyel ce-i fusese trimis. Acesta ajunge cu intarziere de la Paris, insa ramane blocat la vama spaniola, care ii solicita un tarif ridicat pentru import. Beneficiaza in cele din urma de pian pentru o perioada de timp de aproape trei saptamani; in restul timpului se foloseste de un pian hodorogit, imprumutat pentru a finaliza Preludiile sale (Op. 28).
Vremea neprielnica are un impact serios asupra starii de sanatate si asupra bolii pulmonare cronice a compozitorului. Atat de serios incat – pentru a isi salva viata – se intoarce alaturi de George Sand si cei doi copii ai ei catre tarm, la Barcelona, iar mai apoi la Marsilia, unde petrec cateva luni pentru recuperare. Desi starea sa de sanatate se amelioreaza, recuperarea nu va fi niciodata completa. In stilul caracteristic, se plange in privinta incompetentei doctorilor din Mallorca: „Primul mi-a spus ca sunt pe moarte. Al doilea mi-a spus ca am avut ultimul rasuflu, iar al treilea mi-a spus ca eram deja mort".
Chopin petrece verile din perioada 1839 – 1843 la proprietatea scriitoarei din Nohant. Reprezinta o perioada linistita si productiva pentru compozitor. Aici compune Poloneza in La bemol major, Op. 53 „Eroica", una dintre capodoperele sale. La intoarcerea la Paris (1839), il intalneste pe pianistul si compozitorul Ignaz Moscheles.
In 1845 se naste o problema serioasa in relatia dintre Chopin si Sand, odata cu deteriorarea suplimentara a sanatatii lui. Lucrurile se inrautatesc in 1846 din pricina problemelor familiale; acesta este anul in care Sand publica Lucrezia Floriani, opera nefavorabila lui Chopin. Povestea trateaza relatia dintre o actrita bogata si un print cu o stare de sanatate slabita. Se poate interpreta ca inspiratia pentru cele doua personaje a pornit chiar de la cei doi. Problemele familiale pun in final capat relatiei, care a durat timp de zece ani (1837–1847).
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.