Acest glorios sfint, praznuit si astazi de popoarele din intreaga lume, a fost unicul fiu al unor oameni de rang inalt si foarte bogati din cetatea Patarelor Lichiei, pe numele lor Theofan si Nonna.
Fiind acesta singurul copil daruit lor de Domnul, parintii au intors inzecit lui Dumnezeu bogatul lor dar, inchinindu-l pe fiul lor slujirii Lui celei sfinte. Sfintul Nicolae a invatat viata cea duhovniceasca de la unchiul lui, Nicolae, Episcopul Patarelor, si a fost de acesta tuns intru ingerescul chip la Minastirea Noului Sion de unchi intemeiata.
Dupa moartea parintilor, Sfintul Nicolae a impartit toata colosala avere mostenita saracilor, nepastrind pentru sine absolut nimic. Preot fiind in Patara, el s-a facut tuturor vestit si fara sa vrea prin a sa milostenie de pomina, pe care o facea ascunzind cu grija fapta cea buna, dupa cuvintul Domnului: Sa nu stie stinga ta ce face dreapta ta (Matei 6: 3).
Inchinindu-se apoi pe sine cu totul singuratatii si tacerii, gindind sa petreaca intru acestea pina la moarte, a auzit la o vreme un glas din cer care i-a zis: Nicolae, in mijlocul poporului sa-ti savirsesti nevointa ta, daca voiesti sa fii incununat de Mine.
Indata dupa aceasta vestire, si prin a Domnului minunata purtare de grija, Sfintul Nicolae a fost inaltat Arhiepiscop al Mirelor Lichiei. Milostiv, intelept si neinfricat, Sfintul Nicolae a fost pastorul cel bun al turmei sale.
In vremea prigoanelor contra crestinilor declansate de Diocletian si de Maximian, Sfintul a fost aruncat in temnita, dar chiar si de acolo instruia si invata zi si noapte poporul intru Legea lui Dumnezeu.
Sfintul Nicolae a fost unul dintre Sfintii Parinti de la Sinodul intii a toata lumea de la Niceea, din anul 325, unde, din rivna arzatoare pentru adevarul dogmelor credintei, a mers in mijloc si l-a lovit intru Numele Domnului cu a lui sfintita mina peste necurata lui fata pe ereticul Arie cel cu nume urit.
Pentru aceasta el a fost scos din Sinod si din scaunul sau episcopal pentru o vreme, pina cind Insusi Domnul si Preacurata Lui Maica de Dumnezeu Nascatoarea S-au aratat mai multor ierarhi de frunte, descoperindu-le acelora ca din porunca de sus s-a facut minunata lovirea aceea.
Aparator inflacarat al adevarului lui Dumnezeu, Marele Sfint Nicolae a fost pururea neinfricat intru apararea dreptatii printre oameni, in doua rinduri el a mintuit de la condamnare nedreapta la moarte trei barbati.
Milostiv, credincios si iubitor de dreptate, el a umblat prin mijlocul poporului ca un inger al lui Dumnezeu. El a fost socotit sfint de popor chiar din timpul vietii lui, si chiar din timpul vietii lui oamenii chemau cu credinta numele lui intru necazuri si se mintuiau. El venea si in vis si aievea inaintea celor care chemau cu credinta numele lui, si ii ajuta usor si grabnic, fie ca aceia se aflau aproape sau foarte departe.
Fata lui stralucea ca fata lui Moise, simpla lui prezenta mingiia si curata poporul, umplindu-le sufletele de pace, bucurie si buna voire. La batrinetele lui Sfintul s-a imbolnavit pentru putina vreme si, dupa o viata preaplina de nevointe aspre si pline de roada, s-a stramutat la Domnul spre a se bucura pururea de odihna vederii Fetei Lui, si spre a ajuta pe mai departe, de acolo, pe credincosii de pe pamint cu aceleasi si mai bogate neincetate faceri de bine, spre a Domnului slava.
Sfintul Mare Dascal al lumii si Ierarh Nicolae Episcopul Mirelor Lichiei s-a stramutat la vesnica viata in sase zile ale lunii decembrie, din anul 343 dupa Hristos.