Belgia este o monarhie constitutionala. Monarhul ereditar, actualmente Albert II, este seful statului si poarta titlul de Rege al Belgienilor (neerlandeza Koning der Belgen, franceza Roi des Belges, germana Konig der Belgier).
In urma independentei Belgiei in 1830, Congresul National al Belgiei a decis instaurarea unei monarhii constitutionale ca forma de guvernamant. In februarie 1831 acestia i-au propus tronul lui Ludovic, Duce de Nemours, fiul regelui francez Ludovic-Filip, dar acesta a refuzat din motive de politica internationala. In urma refuzului acestuia, Congresul l-a numit pe Erasme-Louis, Baron Surlet de Chokier Regent al Belgiei pe data de 25 februarie 1831, acesta devenind primul sef de stat al Belgiei independente. Pe data de 4 iunie, Leopold de Saxe-Coburg si Gotha a fost numit Rege al Belgienilor de catre Congresul national. Acesta a depus juramantul constitutional pe data de 21 iulie 1831, zi care este celebrata ca Ziua Nationala a Belgiei.
Titlul corect al monarhului belgian este Rege al Belgienilor si nu 'Rege al Belgiei'. Aceasta forma a titlului doreste sa indice o monarhie populara legata de poporul Belgiei, in timp ce prima in perioada obtinerii independentei, era considerata o forma caracteristica monarhiilor absolutiste. In Belgia monarhii sunt totdeauna numiti in mod oficial nu un ordinal, chiar daca sunt primii dintr-o serie. Astfel Regele Badouin a fost "Regele Badouin I" cu toate ca inca nu a existat un al doilea rege cu acelasi nume.
Belgia are trei limbi oficiale, dintre care limba neerlandeza si limba franceza sunt cele mai importante. Astfel membrii familiei regale sunt cunoscutti dupa doua nume: cel neerlandez si cel francez. De exemplu, cel de al 5-lea monarh era cunoscut sub numele Baudouin in franceza si Boudewijn in neerlandeza. In limba germana, cea de a treia limba oficiala, monarhii sunt in general numiti dupa numele francez.
Numele original al familiei Regale belgiene era de Saxe-Cobourg si Gotha, numele lui Leopold I. Datorita caracterului germanic puternic al acestuia, numele a fost schimbat la sfarsitul Primului razboi mondial in al Belgiei (neerlandeza van Belgie, franceza de Belgique, germana von Belgien) datorita resentimentele populatiei fata trupele germane ce au ocupat tara. Astfel, regele semneaza toate documentele oficiale cu titlul al Belgienilor si toate documentele private cu numele al Belgiei.
Belgia este singura monarhie europeana in care regele nu urca pe tron automat la decesul predecesorului acestuia. Noul monarh este obligat sa depuna un juramant constitutional, prin care se angajeaza sa respecte legile si sa apere independenta si integritatea teritoriala a statului.
Misiunile monarhiei sunt de ordin public si politic. Regele este simbolul unitatii tarii si reprezinta statul in diverse functii publice si intalniri internationale. Din punct de vedere politic, regele desemneaza primul ministru si din punct de vedere constitutional reprezinta puterea executiva pe care in practica o deleaga guvernului.
In momentul formarii unui nou guvern, in principal in urma unor alegeri federale, procedura de formare a guvernului demareaza prin numirea de catre monarh a unui "Informator". Acesta il informeaza pe monarh de rezultatul alegerilor si de partidele politice care sunt susceptibile de a forma o coalitie de guvernamant. Regele poate numii un alt informator sau poate numii un "formator" care are rolul de a forma coalitia de guvernamant si un program de guvernare. In general formatorul este persoana cea mai susceptibila de a devenii prim ministru.
Monarhul are puterea sa numeasca si sa destituie ministrii, este responsabil de aplicarea legilor, poate propune legi parlamentului si poate conduec relatiile internationale. In calitate de sef al statului, regele sanctioneaza si pormulga legile votate de Parlament. Totusi, conform constitutiei Regele nu poate sa actioneze singur, acesta avand nevoie de co-semnatura ministrului de resort in deciziile pe care le ia, ministru care astfel isi asuma raspunderea politica a actiunilor. Aceasta inseamna ca in practia puterea executiva este exersata de guvernul federal care raspunde in fata Parlamentului.
Monarhul are intrevederi regulate cu premierul, membrii guvernului ai parlamentului si cu liderii politici importanti. In aceste pintalniri monarhul are dreptul sa fie informat de deciziile guvernului, poate oferii sfaturi si are dreptul sa atentioneze interlocutorii asupra problemelor pe care acesta le considera importante. Toate intalnirile sunt organizate de Cabinetul Politic Personal al monarhului, cabinet ce face parte din Casa Regala.
Monarhul este Comandantul Fortelor Armate Belgiene si numeste ofiteri superiori. Acesta ii numeste la cererea Ministerului Apararii. Pentru a-l ajuta in cadrul indatoririlor militare, Regele dispune de un Cabinet Militar in cadrul institutiei Casei Regale.
Orice cetatean belgian se poate adresa regelui, acesta avand un departament de petitii in cadrul Casei Regale.