Istoria medicinii din secolele XVII si XVIII este plina de referiri la adresa medicului francez Iosif Balsamo care s-a bucurat de o mare faima in epoca sa datorita unor medicamente „minune" pe care le folosea pentru tratarea pacientilor sai, in special a curtenilor lui Ludovic al XIV-lea( 1643-1715). Mult timp s-au intrebat specialistii cum a fost posibil sa se obtina totusi unele rezultate rasunatoare cand se stie precis ca medicamentele folosite de Balsamo nu erau altceva decat apa de fantana prescrisa in faimoasele sale retete. Bineinteles ca el a avut abilitatea sa boteze apa cu diferite si alambicate nume latine ca „Nil alind", Illae repetitate", „Eadem destilata" etc. Secole de-a randul, acest „medicament" s-a bucurat de o faima cum putine altele au avut-o inainte si chiar dupa Balsamo.
Inainte de primul razboi mondial a fost, deasemenea in voga, tratamentul germanului Kneip, care se baza pe cura de apa, facatoare de minuni in diferite tipuri de reumatisme si boli digestive.
Prescrisa sub diferite forme, de la plimbatul descult prin roua diminetii pana la degustarea qvasi-rituala a unor doze stricte, in diferite etape ale zilei, simpla apa a dus la multe vindecari spectaculoase.
Nu intamplator, banala apa, folosita ca medicament, a dat unele rezultate surprinzatoare. Numeroase sunt documentele istoriografice care confirma vindecari sigure in urma folosirii unor potiuni dintre cele mai inofensive si banale si care totusi, au adus alinarea a milioane de bolnavi carora suferintele le faceau viata insuportabila.
In mod stiintific, rezultatele obtinute cu acest tip de „medicament" se justifica prin reactia pozitiva a individului, implicit a organismului fata de un tratament in care are deplina incredere. In medicina, aceasta reactie a fost denumita „efectul placebo". Vindecarea se bazeaza pe senzatia bolnavului ca a scapat de o anume suferinta sau ca, dimpotriva, i-a aparut o anume simptomatologie, desi acestuia i s-a aplicat o terapie fara valoare, iluzorie.
Doi cercetatori contemporani, Reidenberg si Lowental, au folosit experimental un lot de subiecti format din 670 de voluntari proveniti dintre medici si cadre sanitare auxiliare. „Medicamentul" verificat era cel folosit candva de Balsamo, adica apa sterilizata si infiolata. O data cu injectarea produsului, fiecare subiect a primit cate un chestionar in care erau insiruite 25 de simptome de boala pe care medicamentul respectiv le-ar fi putut produce. Rezultatele au fost la fel de surprinzatoare ca si in cazul vindecarilor, desi de data aceasta efectele erau negative; influentati de chestionar, 75% dintre subiecti au acuzat senzatia de oboseala, 52% imposibilitatea de concentrare intelectuala, 46% somnolenta, 28% cefalee, 17% insomnii, 9% febra si 5% eruptii cutanate. Un alt profesor englez, medicul Joyce, de la London Hospital, a mers mai departe cu experienta respectiva si a aplicat o terapie falsa unui lot de studenti la medicina, care prezentau diferite suferinte determinate de cauze asemanatoare. La sfarsitul experimentului s-a dovedit ca 30% dintre subiecti se vindecasera desi fusesera injectati doar cu apa distilata careia i se adaugase un colorant rosu. Bineinteles, pacientii nu cunosteau natura „medicamentului" respectiv. In Franta, placeboterapia a fost verificata si pe un lot de bolnavi de tuberculoza carora, timp de sase zile consecutiv, li s-a injectat cate un mililitru de ser fiziologic, produs botezat in mod arbitrar „Antiphimose". Cu toate ca li s-a administrat doar ser fiziologic, la majoritatea bolnavilor s-a constatat ameliorarea apetitului, diminuarea acceselor de tuse si de expectoratie, atenuarea transpiratiei nocturne etc.
Medicina moderna este plina de exemple in care placeboterapia a dat rezultate bune prin folosirea altor substante sau procedee decat apa. Nu intamplator placeboterapia a fost integrata in contextul teoretic si practic al stiintelor medicale, permitand unele ameliorari sau chiar vindecari ale unor boli. Altfel spus, s-a ajuns la concluzia ferma ca medicina corpului nu poate fi disociata de cea a psihicului.
Sursa: http://www.revistamagazin.ro/