Povestea acestei pasari de prada este inca un exemplu din seria efectelor produse modificarile climatice care afecteaza planeta de cateva decenii.
Este cel mai mare si mai solid sorecar care traieste in Europa, deosebindu-se de sorecarul comun, nu doar prin talia sa mai mare, ci si prin nuantele mai roscate ale penajului, precum si prin culoarea cozii, care este roscat-deschis si nu prezinta bandatie transversala. Se hraneste indeosebi cu soareci, popandai si soparle, arareori reusind sa prinda cate o pasare.
Daca, in anul 1882, reputatul ornitolog Ritter von Dombrovski citeaza sorecarul mare doar ca pasare de pasaj prin tara noastra - majoritatea exemplarelor fiind observate in timpul migratiei de toamna, indeosebi in Dobrogea, Banat si sudul Olteniei si Munteniei -, iata ca, in prezent, acest sorecar impozant se numara printre pasarile care clocesc in Romania.
Stabilirea sa ca pasare sedentara in tara noastra se datoreaza iernilor tot mai blande din ultimele decenii. La ora actuala, sorecarul mare a fost confirmat ca pasare clocitoare, existand cateva perechi stabilite in Dobrogea, indeosebi in zona Muntilor Macin.