Din aceeasi categorie
|
Gina Patrichi,o doamna a teatrului romanesc 1.494 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Gina Lollobrigida (1927-2023) 766 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Yul Brynner 1.725 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Yul Brynner - Omul care a fost Rege 1.732 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
1/4.Carmen Stanescu - ,, Istoria unei vieti 2.093 vizite - 0 comentarii adaugat de info |
||||||||||||||||||
|
2/4.Carmen Stanescu - ,, Istoria unei vieti 1.840 vizite - 0 comentarii adaugat de info |
||||||||||||||||||
|
4/4.Carmen Stanescu - ,, Istoria unei vieti 1.646 vizite - 0 comentarii adaugat de info |
||||||||||||||||||
|
3/4.Carmen Stanescu - ,, Istoria unei vieti 1.706 vizite - 0 comentarii adaugat de info |
||||||||||||||||||
|
Grigore Vasiliu / zis si ...Birlic 1.917 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Georges Moustaki - Le temps de vivre / 1970 1.197 vizite - 0 comentarii adaugat de norica |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Alte rubrici >> Vedete
Gina Patrichi
| Adaugat de Cozana | 31.10.2025 |  Adauga
la favorite |
7 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteNascuta in 8 martie 1936 actrita , Gina Patrichi va fi o perfectionista a scenei si filmului romanesc, o actrita de un farmec aparte, frumoasa, rafinata si culta a carei moarte prematura pe 18 martie 1984 in Bucuresti a lasat un gol imens in lumea teatrului si filmului romanesc.
A urmat cursurile Institutului de Teatru „I.L. Caragiale" din Bucuresti, la clasa Aurei Buzescu, timp de trei ani, incepand din 1952, fiind admisa cu toate ca nu isi incheiase inca studiile liceale, dar si exmatriculata inainte de absolvire, din motive disciplinare.
In ciuda exmatricularii din Institutul de Teatru, a fost angajata la nou infiintatul teatru din Galati, unde a debutat in spectacolul Nota zero la purtare de Octavian Sava si Virgil Stoenescu, regizat de Valeriu Moisescu, in 21 octombrie 1956. Experienta dureroasa a alungarii din scoala s-a dovedit in timp benefica, determinand o schimbare de atitudine ce o prefigura pe artista perfectionista de mai tarziu si contribuind, asadar, la formarea constiintei unei adevarate profesioniste. Gina Patrichi a jucat la Teatrul Dramatic din Galati pana in anul 1964, cand a fost invitata sa se alature colectivului Teatrului Bulandra din Bucuresti, condus de regizorul, actorul si scenograful Liviu Ciulei. Aici si-a facut debutul in 29 ianuarie 1964, in piesa Jocul de-a vacanta de Mihail Sebastian, sub indrumarea aceluiasi Valeriu Moisescu.
In film debuteaza in 1965, cu rolul Rozei Ianosi din "Padurea spanzuratilor", opera castigatoare a lui Liviu Ciulei. Timp de 20 de ani intruchipeaza personaje diverse pe peliculele a mai mult de 20 de filme: "Trecatoarele iubiri", "Nemuritorii", "Dincolo de nisipuri", "Proba de microfon", "Morometii" etc.
Marile roluri le-a creat in principal pe scena Teatrului Bulandra (cu o exceptie notabila: rolul reginei in spectacolul Antoniu si Cleopatra de William Shakespeare, in regia lui Mihai Maniutiu, montat la Teatrul National din Cluj, 1988), pe care a slujit-o pana aproape de sfarsit - ultima stagiune: 1992-1993; ultima premiera: Teatrul comic de Carlo Goldoni, in regia lui Silviu Purcarete (22 noiembrie 1992).
A lucrat cu mari regizori, precum Liviu Ciulei, Valeriu Moisescu, Lucian Pintilie, Vlad Mugur, Radu Penciulescu, Andrei Serban, Catalina Buzoianu, si a colaborat extrem de bine cu actorul Ion Caramitru, in postura de regizor, sau coregrafa Miriam Raducanu. Numele sau este legat de montari celebre: Clipe de viata, D-ale carnavalului, Elisabeta I, Victimele datoriei, Puricele in ureche, Azilul de noapte, Hedda Gabler, Interviu, Amintiri, Dimineata pierduta, Hamlet, etc. In film, actrita si-a facut debutul, remarcabil, alaturi de Victor Rebengiuc, in lungmetrajul realizat de Liviu Ciulei dupa cunoscutul roman Padurea spanzuratilor de Liviu Rebreanu (1964). A creat de asemenea nenumarate personaje memorabile la teatrul radiofonic, jucand in peste 150 de piese transmise pe calea undelor hertziene.
Gina Patrichi a fost casatorita cu avocatul Victor Anagnoste, din 1959 pana la disparitia prematura a actritei (la doar 58 de ani). In 1966 s-a nascut fiica celor doi, Oana.
Schimbarea denumirii strazii bucurestene Orlando in "Gina Patrichi" si apoi trecerea la denumirea initiala nu a fost un gest frumos din partea edililor capitalei dar, memoria actritei a ramas vie in memoria celor care au cunoscut-o (in noiembrie 2008 s-a lansat la Brasov : Carte cu Gina Patrichi, scrisa de Mircea Morariu, actrita este propusa de a deveni "Cetatean de onoare " al Municipiului Galati, avand in vedere ca a debutat in Teatru Dramatic Fani Tardini din Galati si premiata post mortem, in aprilie 1994 de gala UNITER, pe scena Teatrului Ion Luca Caragiale" din Bucuresti cu PREMIUL DE EXCELENTA!
A urmat cursurile Institutului de Teatru „I.L. Caragiale" din Bucuresti, la clasa Aurei Buzescu, timp de trei ani, incepand din 1952, fiind admisa cu toate ca nu isi incheiase inca studiile liceale, dar si exmatriculata inainte de absolvire, din motive disciplinare.
In ciuda exmatricularii din Institutul de Teatru, a fost angajata la nou infiintatul teatru din Galati, unde a debutat in spectacolul Nota zero la purtare de Octavian Sava si Virgil Stoenescu, regizat de Valeriu Moisescu, in 21 octombrie 1956. Experienta dureroasa a alungarii din scoala s-a dovedit in timp benefica, determinand o schimbare de atitudine ce o prefigura pe artista perfectionista de mai tarziu si contribuind, asadar, la formarea constiintei unei adevarate profesioniste. Gina Patrichi a jucat la Teatrul Dramatic din Galati pana in anul 1964, cand a fost invitata sa se alature colectivului Teatrului Bulandra din Bucuresti, condus de regizorul, actorul si scenograful Liviu Ciulei. Aici si-a facut debutul in 29 ianuarie 1964, in piesa Jocul de-a vacanta de Mihail Sebastian, sub indrumarea aceluiasi Valeriu Moisescu.
In film debuteaza in 1965, cu rolul Rozei Ianosi din "Padurea spanzuratilor", opera castigatoare a lui Liviu Ciulei. Timp de 20 de ani intruchipeaza personaje diverse pe peliculele a mai mult de 20 de filme: "Trecatoarele iubiri", "Nemuritorii", "Dincolo de nisipuri", "Proba de microfon", "Morometii" etc.
Marile roluri le-a creat in principal pe scena Teatrului Bulandra (cu o exceptie notabila: rolul reginei in spectacolul Antoniu si Cleopatra de William Shakespeare, in regia lui Mihai Maniutiu, montat la Teatrul National din Cluj, 1988), pe care a slujit-o pana aproape de sfarsit - ultima stagiune: 1992-1993; ultima premiera: Teatrul comic de Carlo Goldoni, in regia lui Silviu Purcarete (22 noiembrie 1992).
A lucrat cu mari regizori, precum Liviu Ciulei, Valeriu Moisescu, Lucian Pintilie, Vlad Mugur, Radu Penciulescu, Andrei Serban, Catalina Buzoianu, si a colaborat extrem de bine cu actorul Ion Caramitru, in postura de regizor, sau coregrafa Miriam Raducanu. Numele sau este legat de montari celebre: Clipe de viata, D-ale carnavalului, Elisabeta I, Victimele datoriei, Puricele in ureche, Azilul de noapte, Hedda Gabler, Interviu, Amintiri, Dimineata pierduta, Hamlet, etc. In film, actrita si-a facut debutul, remarcabil, alaturi de Victor Rebengiuc, in lungmetrajul realizat de Liviu Ciulei dupa cunoscutul roman Padurea spanzuratilor de Liviu Rebreanu (1964). A creat de asemenea nenumarate personaje memorabile la teatrul radiofonic, jucand in peste 150 de piese transmise pe calea undelor hertziene.
Gina Patrichi a fost casatorita cu avocatul Victor Anagnoste, din 1959 pana la disparitia prematura a actritei (la doar 58 de ani). In 1966 s-a nascut fiica celor doi, Oana.
Schimbarea denumirii strazii bucurestene Orlando in "Gina Patrichi" si apoi trecerea la denumirea initiala nu a fost un gest frumos din partea edililor capitalei dar, memoria actritei a ramas vie in memoria celor care au cunoscut-o (in noiembrie 2008 s-a lansat la Brasov : Carte cu Gina Patrichi, scrisa de Mircea Morariu, actrita este propusa de a deveni "Cetatean de onoare " al Municipiului Galati, avand in vedere ca a debutat in Teatru Dramatic Fani Tardini din Galati si premiata post mortem, in aprilie 1994 de gala UNITER, pe scena Teatrului Ion Luca Caragiale" din Bucuresti cu PREMIUL DE EXCELENTA!
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.