Tornada, ce este si cum se manifesta ea

Adauga la playlist

Adaugat de Cozana

10.09.2024

Adauga la favorite

69 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi )

Trebuie sa fii autentificat
pentru a salva filmele favorite

Termenul de „tornada" provine din latinescul „tonare" care inseamna „a tuna". Tornadele sunt perturbatii atmosferice violente, de dimensiuni reduse, cu un caracter turbionar, sub aspectul unei coloane inguste care se roteste foarte repede sau al unei palnii intoarse care atinge nivelul solului.
Totusi, meteorologii nu cred ca este atat de usor a defini o tornada. De exemplu, diferenta nu este clara in ceea ce priveste un puternic mesociclon ( furtuna circulara) de la nivelul solului si o tornada de dimensiuni mari, dar care nu este puternica. Exista neintelegeri si in a privi doua vartejuri (tornade multivortex sau multiple-vortex) formate in timpul aceleiasi furtuni ca fiind doua tornade separate sau nu. Este cunoscut faptul ca o tornada poate sa nu prezinte o coloana in forma de palnie vizibila.
Tornadele variaza in diametru de la cativa zeci de metri pana la aproximativ 2 km, avand un diametru mediu in jur de 50 de metri, insa s-au inregistrat si tornade de dimensiuni mult mai mari. Majoritatea tornadelor din emisfera nordica formeaza vanturi care se invart invers acelor de ceasornic, in jurul unui centru de presiune extrem de joasa, numite tornade anticiclonice, iar in emisfera sudica vanturile se invart in general in sensul acelor de ceasornic, numindu-se tornade ciclonice. Viteza vantului la nivelul solului este cuprinsa intre 60 km/h si 500 km/h, acestea din urma fiind devastatoare. Cele mai puternice tornade pot matura casele de pe fata pamantului, pot distruge cladiri din caramida, pot ridica in aer masini si chiar autobuze.

Nu exista absolut nici un fenomen natural atat de ingrozitor ca tornadele. ‘Vartejurile’, dupa cum mai sunt denumite, apar aproape fara nici un fel de avertisment la orice ora din zi sau din noapte. Se pot declansa in orice luna a anului daca exista conditii care sa le favorizeze.
Indiferent de locul in care se declanseaza, tornadele pot adesea devasta ferme, orase sau chiar metropole. Martorii oculari, aflati in apropierea acestor vartejuri furioase, povestesc ca la declansarea vartejului se aude un zgomot asemanator vuietului unui avion. Tornadele imprastie tot ce le sta in cale – adesea cu viteze de sute de km pe ora. Majoritatea caselor sunt construite sa reziste la viteze de 112 km pe ora, dar viteza minima a unei tornade este de 117 km pe ora.
Pentru a considera un vartej – un vant in spirala in forma de palnie – drept o tornada, acesta trebuie sa fie in contact cu solul si cu norul care produce furtuna. Cand aceasta palnie vine in contact cu solul, se produce o zona concentrata de distrugere. Aria vartejului nu are de obicei o lungime mai mare de 250 de metri, dar poate avea o latime de pana la 2 km.
Cercetatorii studiaza tornadele pentru a intelege mai bine modul in care acestea se formeaza, comportamentul lor si structura, avand la dispozitie o varietate de instrumente specifice. Tehnologia avansata a facut posibila simularea furtunilor ce provoaca tornade, folosind modele pe computer.

Tornadele sunt produse de mai multe tipuri de conditii climatice. Majoritatea meteorologilor considera insa ca acestea se declanseaza ca urmare a ciocnirii curentilor de aer cald si rece care formeaza o suprafata circulara de presiune atmosferica scazuta, dar acesta este un raspuns general. Tornadele se formeaza la baza norilor cumulonimbus, unde aerul rece si uscat se intalneste cu cel cald si umed si sunt asociate intotdeauna cu puternice furtuni.

Formarea tornadelor

Aerul cu un front atmosferic scazut are tendinta sa se ridice si sa creeze un curent vertical puternic. Acest curent atrage aerul cald de la nivelul solului care se invarte din ce in ce mai rapid si absoarbe aerul din imprejur ca un aspirator. in cazuri extreme, aceste curente puternice de aer pot atinge viteze de 500 km pe ora sau chiar 800 km pe ora. Cele mai puternice tornade se declanseaza in conditiile unor furtuni ‘super-cell’. Norii rotativi ai furtunii pot fi detectati pe radarele meteorologice ca avand o circulatie bine definita, pe care meteorologii o numesc mesociclon . Norii uriasi ‘super-cell’ ating inaltimi mai mari decat cele ale Muntilor Everest, au un diametru intre 10 si 16 km, sunt de lunga durata, de pana la cateva ore si se deplaseaza mii de km, producand cateva tornade.
Dar chiar daca exista conditiile favorabile pentru ca o furtuna sa formeze vartejuri, acest lucru nu se intampla intotdeauna. Adevarul este ca acest proces nu este pe deplin inteles. Teoriile recente sugereaza ca odata ce mesociclonul este format, dezvoltarea tornadei este legata de diferentele de temperatura.
Coloana de aer in forma de palnie devine vizibila datorita vaporilor de apa condensati din stratele exterioare, in momentul in care umiditatea este suficient de ridicata , dar chiar daca circulatia aerului este indreptata spre interior si tinde sa se ridice, norul din interiorul vartejului cu presiune joasa se extinde descendent de la baza.

CLASIFICAREA TORNADELOR

Masuratorile directe in ceea ce priveste o tornada sunt greu (si periculos) de obtinut. In 1971, Theodore Fujita- professor de meteorologie la Universitatea din Chicago, specialist in tornade, a alcatuit un sistem de clasificare care ii poarta numele bazat pe distrugerile structurilor realizate de om. Scara Fujita sau F- Scale clasifica pagubele produse de tornade ca fiind neinsemnate (F0 si F1), puternice ( F2 si F3) si violente (F4 si F5). Este important de mentionat ca aceasta scara se aplica doar in regiunile unde exista structuri realizate de om, iar vartejurile nu se masoara in functie de dimensiunile lor, ci de pagubele provocate. Marimea unei tornade nu indica in mod necesar si violenta sa, tornadele mari pot avea intensitate redusa, iar cele mici pot fi violente. Cercetarorii sunt capabili sa coreleze valorile Scarii Fujita doar cu aproximatie cu viteza vanturilor. De exemplu, vanturile cu viteze de 145 km pe ora pot produce putine pagube unei cladiri bine construita (F0), in comparatie cu o cladire canstruita superficial, unde pagubele ar fi insemnate (F2). Viteza vanturilor clasificate pe aceasta scara nu a fost niciodata testata sau dovedita stiintific, fiind nevoie de multa atentie in folosirea acesteia.

SCARA FUJITA

F0 – viteza vantului intre 64-116 km/h.
Nu provoaca pagube foarte insemnate, dar chiar si aceste tornade pot smulge tigle de pe acoperisuri si pot arunca masinile de pe sosele. Casele mobile se pot rasturna si magaziile se pot darama. Pot provoca ruperea crengilor din copaci si a indicatoarelor rutiere.

F1 – viteza vantului intre 117-181 km/h.
Este o tornada moderata ce provoaca pagube medii. Reprezinta echivalentul unui uragan de cea mai slaba intensitate.Vor cadea acoperisurile de pe case si casele mobile in zona afectata de tornada se vor darama. Acest tip de vartej poate arunca trenurile de pe sine.

F2 – viteza vantului intre 182-253 km/h.
Aceasta este o tornada puternica. Copacii grei vor fi smulsi din radacini iar cladirile solide se vor prabusi asemenea unor bete de chibrituri.

F3 – viteza vantului intre 254-332 km/h.
Aceasta tornada produce distrugeri pe scara larga. Se vor darama acoperisurile si peretii caselor bine construite. Locomotivele si camioanele de 400 de tone vor zbura prin aer ca niste jucarii, iar copacii unei paduri vor fi culcati la pamant.

F4 – viteza vantului intre 333-419 km/h.
O tornada de o asemenea intensitate distruge tot ce ii iese in cale. Casele solide sunt ridicate in aer, iar structurile cu fundatie nerezistenta sunt aruncate la mare distanta.

F5 – viteza vantului intre 420-512 km/h.
Este o tornada incredibila, tot ce intalneste in cale este carat pe distante considerabile. Are o forta asemanatoare cu cea a unei bombe atomice.

SIGURANTA VARTEJULUI

Doar 20% din tornadele din America sunt pe scara F1 sau peste F2. Chiar si asa, aceasta inseamna peste 200 de tornade anual cu vanturi de peste 250 de km pe ora. Au loc anual cam 20 de tornade de amploare F4, si din fericire tornadele-monstru de amploare F5 nu au loc, in general, decat o data pe an. Este insa suficient sa duca la moartea a 60 de persoane pe an, doar in Statele Unite, si sa produca pagube de miliarde de dolari.
Chiar si un vartej relativ slab poate arunca o bucata de lemn care sa strapunga un zid de caramida ca si cand ar fi o coala de hartie. Cel mai ferit loc in caz de tornada este la subsol, intr-un beci. Surprinzator, se pare ca mai putin de jumatate din casele de pe Valea Tornadelor sunt prevazute cu beciuri.
Expertii recomanda persoanelor care traiesc in zone susceptibile la tornade si care nu au beci sa protejeze peretii unei incaperi cu folii de otel de 10 mm. in mod ideal, aceste folii trebuie montate pe peretii unui coridor fara ferestre din interiorul casei, care sa fie inconjurat si protejat de peretii altor camere. Cei aflati in casa trebuie sa se acopere cu saltele si perne pentru a se feri de obiectele in cadere si de sticla sparta.

Aleea tornadelor

Cele mai numeroase tornade se formeaza in partea centrala a SUA si in Australia. Tornadele se pot produce si in Japonia, in Africa de Sud si in Europa. In Statele Unite ale Americii apar in mod frecvent in perioada primaverii si a verii. In medie, au loc circa 1000 de tornade anual in care isi pierd viata aproximativ 80 de persoane, iar 1500 sunt ranite. Dintre toate aceste tornade, numai 31% sunt periculoase.

Statele Unite are cel mai mare numar anual de tornade, circa 800. In Satele Unite tornadele se formeaza in toate cele 50 de state. Regiunea unde frecventa este cea mai mare este ,,Tornado Alley" ( Aleea Tornadelor ), o zona care se intinde de la campia de coasta a Golfului Texas spre nord, prin estul Dakotei de Sud. O alta regiune foarte expusa este ,,Dixie Alley", care se intinde din sudul Texasului spre est in Florida.

Tornadele in SUA

Iarna tornadele sunt de obicei limitate la campia de coasta din jurul golfului. Primavara perioada cea mai activa, ele se formeaza in centrul Aleei Tornadelor si spre est, in Valea Ohio. Vara, majoritatea iau nastere in nord, pe o linie ce se intinde din Dakota spre est in Pennsylvania si New York. Spre vest de Muntii Stancosi tornadele sunt aproape necunoscute, iar pe coasta rasariteana se produc relativ putine.

Cele mai distrugatoare tornade de-a lungul timpului

1. Daulatpur-Saturia, Bangladesh (26 aprilie 1989)

Tornada lata de o mila a ucis peste 1300 de oameni, a ranit peste 12.000 de persoane si a produs pagube pe o distanta de 50 de mile. Din cauza caselor saracacioase, prost construite si fara fundatii trainice, tornada a reusit sa rada de pe fata pamantului tot ce i-a stat in cale.

2. Madarganj-Mrizapur, Bangladesh (15 mai 1996)

Peste 700 de oameni au fost ucisi si 30.000 de case au fost distruse. Multe dintre victime au fost de-a dreptul luate pe sus, purtate pe distante mai lungi de 9 mile si lasate atarnad in copaci. Tornada a fost insotita de grindina de marimea unei mingi de fotbal.

3. Tornada pe trei state (18 martie 1925)

Aceasta este cea mai faimoasa tornada care a lovit Statele Unite in secolul trecut. Traseul sau, de 219 de mile, este cel mai lung inregistrat vreodata in lume. Pe parcursul a trei ore si jumatate, tornada a trecut prin Missouri, Illinois si Indiana. Din cauza ei au murit 695 de oameni. Tornada a rabufnit cu putere a doua zi, ucigand 750 de oameni in Kansas, Alabama, Tennessee, Kentucky si Indiana.

4. Manikganj, Singair si Nawabganj, Bangladesh (17 aprilie, 1973)

Doua cicloane s-au unit si au format o tornada mortala. Multe sate au fost complet distruse si 681 de vieti au fost luate (neoficial, peste 1000 de oameni au fost ucisi cu aceasta ocazie).

5. Suburbiile din Dhaka, Bangladesh (14 aprilie, 1969)

Doua, posibil trei tornade, au lovit in acelasi timp si au ucis 600 de oameni intr-o zi. Potrivit oficialilor guvernamentali, distrugerile au fost colosale, pierderile de vieti umane dar si cele materiale depasind orice imaginatie.

6. Tornada Valetta (23 septembrie 1556)

Cel mai mortal ciclon cunoscut vreodata s-a petrecut la Grand Harbour, in Malta. Inainte de a se apropia de coasta, tornada, care avea forma unei trombe de apa, a distrus toate navele armatei care erau andocate si asteptau sa-si ridice ancorele pentru a pleca la lupta. Cel putin 600 de persoane au murit atunci.

7. Districtele Magura si Narail, Bangladesh (11 aprilie, 1964)

Tornada care lovit districtele Magura si Narail a distrus peste 30 de sate si a ucis 500 de oameni. Toti cei 400 de sateni din Bhabanipur au fost luati pe sus impreuna cu satul lor iar ramasitele nu le-au mai fost gasite niciodata. Desi in mod oficial nu au murit decat 280 de persoane, mai multe sute au fost date disparute si nu au mai fost gasite nici pana in aceasta zi.

8. Sicilia, Italia (decembrie 1851)

In decembrie 1851, doua vartejuri de apa au invadat tarmul de vest al Siciliei si s-au transformat intr-o tornada violenta. Se pare ca e vorba de doua tornade gemene, dar nu se cunosc mai multe informatii despre acest caz. Se poate sa fi fost vorba totusi de o tornada alcatuita din multiple vartejuri. Aceasta tormada ramane cel mai mortal eveniment inregistrat vreodata in istoria Europei.

9. Madaripur si Shibchar, Bangladesh (1 aprilie, 1977)

Ciclonul care a lovit localitatile Madaripur si Shibchar a ucis 500 de oameni dintre care cateva sute au fost gasiti plutind pe rau. Nu au existat copaci sau cladiri care sa-i fi rezistat.

10. Belyanitsky, Ivanovo si Balino, Rusia (9 iunie, 1984)

Nu se cunosc foarte multe informatii pentru ca tornada a avut loc in URSS. Cercetatorii sustin ca un grup de tornade (unele de puterea F5 pe scara Fujita) a lovit vestul Rusiei. Tornada a lasat in urma sa aproximativ 700 de morti si a distrus o zona de peste 400,000 de kilometri patrati. Tornada, denumita Ivanovo, a fost cea mai distrugatoare din istoria Rusiei si a reusit sa mai rapeasca inca 95 de vieti in calea sa lunga de 81 de mile. Mai multe cladiri din beton au fost rase distruse, precum si peste 1180 de case au fost puse la pamant.

Tornada, ce este si cum se manifesta ea

Semnaleaza o problema