Din aceeasi categorie
|
Documentar despre cimitirul Bellu 566 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Gradina cu suflete a Baronului Bellu ( Ileana Baja ) 347 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Sotul reginei 387 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Longyearbyen, Norvegia 996 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Iulia Hasdeu 1.009 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Evolutia sexului 286 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ziua dinaintea dezvaluirii 735 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
SOTUL REGINEI 209 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Scandalul chimic - Bloomberg investigheaza 58 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Nu am crezut in Extraterestri pana nu am vazut asta! 67 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Cimitirul Bellu ofera suprinzator de multe de vazut
| Adaugat de Cozana | 28.08.2023 |  Adauga
la favorite |
73 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteToata lumea stie ca Cimitirul Bellu este Pere Lachaise-ul Romaniei, ca acolo sunt ingropati artisti, scriitori si importanti oameni de stat, si ca multe din monumentele sale funerare sunt considerate opere de arta.
Nu-i de mirare, deci, ca un astfel de cimitir ascunde si cateva secrete sau lucruri mai putin cunoscute de publicul larg. Haideti sa vedem care sunt acestea:
Acum 200 de ani, pe locul cimitirului Bellu cresteau portocali
Pe la jumatatea secolului al XIX-lea, pe ulita Serban-Voda se afla o gradina de petrecere, care-i apartinea baronului Barbu Bellio.
Aici veneau bucurestenii in duminicile cu vreme buna sa joace sarba si sa se-nfrupte din bucatele aduse de-acasa, iar ca desert… cine stie, nu m-ar mira sa se fi dedat la pomii exotici, de prin meleagurile lui soare-rasare, care cresteau printre meri, visinii, prunii si nucii neaosi. Se spune ca in gradina Belului cresteau portocali, naramzi (tot portocali, dar cu fructe stacojii), lamai si chitri (tot rude cu citrice, dar cu fructele mai putin acre decat lamaile).
In 1852, dupa ce baronul Barbu Bellu a donat terenul pe care se afla livada de portocali Sfatului Orasenesc, a inceput amenajarea cimitirului.
Un istoric important a lucrat ca portar la cimitirul Bellu
Gheorghe Bezviconi a fost istoric, genealogist, heraldist si… portar la Bellu.
Asta s-a intamplat nu pentru ca ar fi tinut mortis sa fie cat mai aproape de obiectul studiilor sale, ci din cauza persecutiei politice din timpul regimului comunist. Exclus din Institutul pentru Studiul Istoriei Universale, unde era extrem de pretuit de Nicolae Iorga, istoricul Bezviconi a devenit Domnu’ Gheorghita, a invatat sa traga clopotul, uneori a ajutat chiar la sapatul gropilor si a continuat neistovit cercetarile, cu toate neajunsurile intampinate.
Devenit, de voie de nevoie, primul cronicar al Bellului, a reusit sa inchege un inventar genealogic al celor disparuti, precum si o reconstituire a monumentelor de arta si arhitectura din cimitirul Bellu, publicate in lucrarea „Necropola Capitalei".
Primul proprietar al cimitirului Bellu avea pe blazon un unicorn
Ca orice familie boiereasca, si familia Bellio avea un blazon. Al lor era impartit in patru sectiuni care infatisau un trident, un vultur, un cal si un unicorn.
Urmas al unei vechi familii de aromani, proprietarul terenului pe care s-a construit cimitirul, Barbu Bellu, detinea rangul de baron austriac, rang mostenit de la Constantinos Bellio, unchiul sau care in 1817 fusese inobilat de imparatul Francisc I. La fel ca majoritatea celor din neamul sau, Barbu Bellu a indeplinit mai multe inalte dregatorii publice si domnesti, incepand cu cea de paharnic si continuand cu cele de membru al Curtii de Apel, deputat, ministru al Cultelor, ministru al Dreptatii si senator.
Insusi Bogdan Petriceicu Hasdeu, tatal Iuliei, sustinea ca mormantul a fost construit dupa indicatiile primite de pe lumea cealalta de la fiica sa, in timpul unor sedinte de spiritism. La cutremurul din ’77 s-a dislocat globul pamantesc din varful monumentului, o bila din marmura care a fost gasita dupa aceea la 20 de metri departare. Se spune ca cine incerca sa mute globul de unde cazuse, murea, asa ca au chemat preotii sa-i faca sfestanie.
Nu-i de mirare, deci, ca un astfel de cimitir ascunde si cateva secrete sau lucruri mai putin cunoscute de publicul larg. Haideti sa vedem care sunt acestea:
Acum 200 de ani, pe locul cimitirului Bellu cresteau portocali
Pe la jumatatea secolului al XIX-lea, pe ulita Serban-Voda se afla o gradina de petrecere, care-i apartinea baronului Barbu Bellio.
Aici veneau bucurestenii in duminicile cu vreme buna sa joace sarba si sa se-nfrupte din bucatele aduse de-acasa, iar ca desert… cine stie, nu m-ar mira sa se fi dedat la pomii exotici, de prin meleagurile lui soare-rasare, care cresteau printre meri, visinii, prunii si nucii neaosi. Se spune ca in gradina Belului cresteau portocali, naramzi (tot portocali, dar cu fructe stacojii), lamai si chitri (tot rude cu citrice, dar cu fructele mai putin acre decat lamaile).
In 1852, dupa ce baronul Barbu Bellu a donat terenul pe care se afla livada de portocali Sfatului Orasenesc, a inceput amenajarea cimitirului.
Un istoric important a lucrat ca portar la cimitirul Bellu
Gheorghe Bezviconi a fost istoric, genealogist, heraldist si… portar la Bellu.
Asta s-a intamplat nu pentru ca ar fi tinut mortis sa fie cat mai aproape de obiectul studiilor sale, ci din cauza persecutiei politice din timpul regimului comunist. Exclus din Institutul pentru Studiul Istoriei Universale, unde era extrem de pretuit de Nicolae Iorga, istoricul Bezviconi a devenit Domnu’ Gheorghita, a invatat sa traga clopotul, uneori a ajutat chiar la sapatul gropilor si a continuat neistovit cercetarile, cu toate neajunsurile intampinate.
Devenit, de voie de nevoie, primul cronicar al Bellului, a reusit sa inchege un inventar genealogic al celor disparuti, precum si o reconstituire a monumentelor de arta si arhitectura din cimitirul Bellu, publicate in lucrarea „Necropola Capitalei".
Primul proprietar al cimitirului Bellu avea pe blazon un unicorn
Ca orice familie boiereasca, si familia Bellio avea un blazon. Al lor era impartit in patru sectiuni care infatisau un trident, un vultur, un cal si un unicorn.
Urmas al unei vechi familii de aromani, proprietarul terenului pe care s-a construit cimitirul, Barbu Bellu, detinea rangul de baron austriac, rang mostenit de la Constantinos Bellio, unchiul sau care in 1817 fusese inobilat de imparatul Francisc I. La fel ca majoritatea celor din neamul sau, Barbu Bellu a indeplinit mai multe inalte dregatorii publice si domnesti, incepand cu cea de paharnic si continuand cu cele de membru al Curtii de Apel, deputat, ministru al Cultelor, ministru al Dreptatii si senator.
Insusi Bogdan Petriceicu Hasdeu, tatal Iuliei, sustinea ca mormantul a fost construit dupa indicatiile primite de pe lumea cealalta de la fiica sa, in timpul unor sedinte de spiritism. La cutremurul din ’77 s-a dislocat globul pamantesc din varful monumentului, o bila din marmura care a fost gasita dupa aceea la 20 de metri departare. Se spune ca cine incerca sa mute globul de unde cazuse, murea, asa ca au chemat preotii sa-i faca sfestanie.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.