Din aceeasi categorie
|
30 de locuri din Romania unice in lume 184 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Misterul de la pestera Polovragi! 17 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pestera Limanu 991 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Descopera Romania salbatica – Mestecanisul de la Reci 1.022 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pestera fantastica Magura, Sighistel, Bihor, Romania 1.014 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Mestecanisul de la Reci 923 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Descopera Romania Salbatica – Masivul Ciucas 623 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Taina dacilor – Pestera Ialomicioara 516 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cele mai cautate comori din Romania 1.097 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Locatari in Guinness Book 806 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
PESTERA POLOVRAGI, cel mai ciudat loc din ROMANIA
| Adaugat de Cozana | 28.08.2023 |  Adauga
la favorite |
75 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoritePestera Polovragi este unul dintre cele mai ciudate locuri din Romania, de acest loc fiind legate multe legende, inclusiv legenda lui Zalmoxis. Descoperim impreuna acest loc.
Pornind de la Manastirea Polovragi, cea care strajuieste ca o bariera capatul strazii principale aferenta comunei, indraznim sa urcam in chei, initial de-a lungul Padurii Polovragi, arie naturala protejata pentru castanul comestibil si vegetatia de tip mediteranean. Iesind din dreptul padurii, malul abrupt din dreapta – Muntele Capatanii si strajerul din stanga – Muntele Parang, vestesc intrarea in Cheile Oltetului. Drumul forestier, de utilitate publica, urca lin, paralel cu raul Oltet, care, din abisul albiei sale, desparte cei doi munti frati, sapand inca veritabile chei, cu pereti verticali, pe lungimea totala de 3 kilometri.
Dupa 200–300 metri de urcus prin Cheile Oltetului, in dreapta, se deschide o poarta de dimensiuni impresionante, a carei amenajare ne indeamna sa intram. Recunoastem numele: acelasi Polovragi… Aflam ca, in constiinta localnicilor, se pastreaza vie o credinta conform careia, liderul spiritual al geto-dacilor, Zalmoxe, ar fi locuit in Pestera Polovragi. Tot aici, vracii prelucrau o planta rara, numita povraga, polvraga, sau polovraga, intrebuintata in popor ca remediu impotriva bolilor. Este posibil ca denumirea localitatii si implicit a pesterii si manastirii, sa fie de origine dacica, cuprinzand in sine o criptograma nedescifrata inca, despre vreo conceptie a stramosilor nostri referitoare la credinta lor religioasa sau la practicile medicale atat de raspandite in viata lor. Aceasta legenda este consemnata si de Alexandru Vlahuta in „Romania Pitoreasca", 1901, prin descrierea zeului protector Zamolxe care indemna poporul dac la lupta, pentru apararea gliei stramosesti impotriva cotropitorilor, iar „stropii ce se preling si picura si azi din steiurile acestea sunt lacrimile lui", care deplang soarta poporului dac cucerit de romani.
Intr-adevar, este o pestera calda si umeda (temperatura constanta – 9 grade si umiditate medie – 90%), care „plange" cu picaturi din infiltratii, apa bogata fie in carbonat de calciu, fie in bioxid de siliciu, oxid de fier, etc., functie de straturile pe care le strabate, le „spala" si le readuce, cu indelunga rabdare, in propria-i excavatie. In functie de impuritatile pe care le transporta apa in galeria principala, aceasta isi schimba culoarea din aval catre amonte, pe portiuni care au capatat, in timp, denumiri precum: Bolta insangerata, Camera Alba, Sala Divina.
Cei 800 de metri de galerie vizitabila (din cei peste 10 kilometri cartati de speologi din amonte catre aval) reprezinta marea varsare, iar poarta turistica este avalul, ceea ce explica dimensiunile impresionante de la intrare si, totodata, necesitatea opririi vizitarii incepand cu portiunea inaccesibila publicului larg. Primul sector al galeriei (aproximativ 400 m de la intrare) prezinta o incarcatura emotionala de exceptie deoarece, fiind cea mai accesibila portiune, a fost de-a lungul timpului un refugiu al localnicilor: daci, vraci, calugari, fiecare avand marcat cel putin cate un simbol distinct. Astfel, Scaunului lui Zalmoxe ii corespunde la suprafata, dupa cca. 350 metri coperta de roci, fosta cetate dacica „Cetatuia", cuptoarelor de ardere a plantei polvraga le corespunde radacina uriasa a plantei disparute dar impietrita in tavanul pesterii drept marturie, iar locul ascezei calugarilor ( 1505-1968) este marcat de o pictura realizata de catre un calugar, in tehnica negru de fum, reprezentand simbolul mortii. Cronologia istorica se incheie cu Izvorul Sperantelor, un gur care nu seaca niciodata, din spatele caruia ne „priveste" Maica Domnului cu Pruncul in brate, poate cea de la manastirea vecina, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului".
Incepand cu sectorul al doilea, Sectorul Ogivelor, pozitionat intre Culoarul Stalpilor si Culoarul Sufocant, pestera devine tot mai interesanta din punct de vedere geomorfologic: dantelarii de turturi stalactitici, coloane intermediare, domuri, palcuri de stalagmite, bazine adanci, scurgeri parietale argiloase, ocru de pestera, etc., unele dintre forme capatand chiar denumiri gratie spectaculozitatii lor.
Pornind de la Manastirea Polovragi, cea care strajuieste ca o bariera capatul strazii principale aferenta comunei, indraznim sa urcam in chei, initial de-a lungul Padurii Polovragi, arie naturala protejata pentru castanul comestibil si vegetatia de tip mediteranean. Iesind din dreptul padurii, malul abrupt din dreapta – Muntele Capatanii si strajerul din stanga – Muntele Parang, vestesc intrarea in Cheile Oltetului. Drumul forestier, de utilitate publica, urca lin, paralel cu raul Oltet, care, din abisul albiei sale, desparte cei doi munti frati, sapand inca veritabile chei, cu pereti verticali, pe lungimea totala de 3 kilometri.
Dupa 200–300 metri de urcus prin Cheile Oltetului, in dreapta, se deschide o poarta de dimensiuni impresionante, a carei amenajare ne indeamna sa intram. Recunoastem numele: acelasi Polovragi… Aflam ca, in constiinta localnicilor, se pastreaza vie o credinta conform careia, liderul spiritual al geto-dacilor, Zalmoxe, ar fi locuit in Pestera Polovragi. Tot aici, vracii prelucrau o planta rara, numita povraga, polvraga, sau polovraga, intrebuintata in popor ca remediu impotriva bolilor. Este posibil ca denumirea localitatii si implicit a pesterii si manastirii, sa fie de origine dacica, cuprinzand in sine o criptograma nedescifrata inca, despre vreo conceptie a stramosilor nostri referitoare la credinta lor religioasa sau la practicile medicale atat de raspandite in viata lor. Aceasta legenda este consemnata si de Alexandru Vlahuta in „Romania Pitoreasca", 1901, prin descrierea zeului protector Zamolxe care indemna poporul dac la lupta, pentru apararea gliei stramosesti impotriva cotropitorilor, iar „stropii ce se preling si picura si azi din steiurile acestea sunt lacrimile lui", care deplang soarta poporului dac cucerit de romani.
Intr-adevar, este o pestera calda si umeda (temperatura constanta – 9 grade si umiditate medie – 90%), care „plange" cu picaturi din infiltratii, apa bogata fie in carbonat de calciu, fie in bioxid de siliciu, oxid de fier, etc., functie de straturile pe care le strabate, le „spala" si le readuce, cu indelunga rabdare, in propria-i excavatie. In functie de impuritatile pe care le transporta apa in galeria principala, aceasta isi schimba culoarea din aval catre amonte, pe portiuni care au capatat, in timp, denumiri precum: Bolta insangerata, Camera Alba, Sala Divina.
Cei 800 de metri de galerie vizitabila (din cei peste 10 kilometri cartati de speologi din amonte catre aval) reprezinta marea varsare, iar poarta turistica este avalul, ceea ce explica dimensiunile impresionante de la intrare si, totodata, necesitatea opririi vizitarii incepand cu portiunea inaccesibila publicului larg. Primul sector al galeriei (aproximativ 400 m de la intrare) prezinta o incarcatura emotionala de exceptie deoarece, fiind cea mai accesibila portiune, a fost de-a lungul timpului un refugiu al localnicilor: daci, vraci, calugari, fiecare avand marcat cel putin cate un simbol distinct. Astfel, Scaunului lui Zalmoxe ii corespunde la suprafata, dupa cca. 350 metri coperta de roci, fosta cetate dacica „Cetatuia", cuptoarelor de ardere a plantei polvraga le corespunde radacina uriasa a plantei disparute dar impietrita in tavanul pesterii drept marturie, iar locul ascezei calugarilor ( 1505-1968) este marcat de o pictura realizata de catre un calugar, in tehnica negru de fum, reprezentand simbolul mortii. Cronologia istorica se incheie cu Izvorul Sperantelor, un gur care nu seaca niciodata, din spatele caruia ne „priveste" Maica Domnului cu Pruncul in brate, poate cea de la manastirea vecina, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului".
Incepand cu sectorul al doilea, Sectorul Ogivelor, pozitionat intre Culoarul Stalpilor si Culoarul Sufocant, pestera devine tot mai interesanta din punct de vedere geomorfologic: dantelarii de turturi stalactitici, coloane intermediare, domuri, palcuri de stalagmite, bazine adanci, scurgeri parietale argiloase, ocru de pestera, etc., unele dintre forme capatand chiar denumiri gratie spectaculozitatii lor.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.